"ÂŞi-a fost o nunta ca-n poveÂşti" este happy-end-ul oricĂŁrui basm ĂŽn care frumoasa fiicĂŁ a regelui ĂŽÂşi uneÂşte destinul cu fermecĂŁtorul prinĂž ce o salveazĂŁ din ghearele balaurului.

Nunþile împãrãteþti sau princiare au rezistat eroziunii timpului. Recent am asistat - prin intermediul mass-media internaþionalã - la douã dintre acestea: cãsãtoria prinþului moºtenitor al Marii Britanii cu o frumoasã reprezentantã a aristocraþiei businessului. ªi cea dintre principele Albert de Monaco ºi o încântãtoare sud-africanã, campioanã de nataþie. În ambele cazuri observãm cã monarhiile continentale simt nevoia de sânge proaspãt pe care-l gãsesc în noua aristocraþie de merit.

România are ºi ea nunÞile sale de poveste. Dacã nu este vorba de cea a fiului lui Bercea Mondialul cu o frumoasã pirandã de prin Buzescu, este cazul celei dintre proaspãt divorÞatul Cristi Borcea ºi cea pentru care ºi-a lãsat nevasta intoxicatã cu mercur ºi cei trei copii: Alina - nu importã ºi mai cum. Un fost vânzãtor de butelii ºi o damã de companie ºi-au unit, duminicã, existenÞele actuale ºi viitoare Într-o montare demnã de curtea imperialã de la Sibiu. Un milion de euro - bani fãcuÞi prin transpiraÞia frunÞii de gânditor În ale afacerilor dubioase, au fost aruncaÞi pentru a-i impresiona pe cei 600 de invitaÞi aleºi pe sprânceanã din high-life-ul vremurilor noi. Nimic din ceea ce ar fi putut sã-i uimeascã pe participanÞii la eveniment n-a fost precupeÞit, nunta transformându-se Într-un reper de marcã al existenÞei noastre contemporane, care se va ÎmpãrÞi Între "Înainte de" ºi "dupã" nunta lui Borcea.

Ce a dat, Însã, pe fond, dimensiunea de eveniment naÞional al acestei Întâmplãri? Nu persdoanele În sine, nu ceremonialul, nici mãcar extravagantul naº - un europarlamentar cu turmã proprietate personalã - ci curiozitatea maladivã a plebei, satisfãcutã plenar de o mass-media disperatã dupã audienÞã de orice fel. Aceastã nuntã - cât a fost ea de somptuoasã n-ar fi existat În memoria colectivã dacã n-ar fi fost promovatã pânã dincolo de limitele decenÞei de cãtre televiziunile ºi ziarele care au considerat cã astfel κi fac datoria faÞã de cei de pe urma cãrora trãiesc.

A fost un triumf al neamprostiei, al kitsch-ului, al bãdãrãniei echipate În brand-uri exclusiviste. Un eveniment care ar fi fost normal sã rãmânã unul personal, al celor implicaÞi, a fost transformar Într-un soi de sãrbãtoare naÞionalã. Pe care poporul o meritã din plin. Dupã 20 de ani de exerciÞiu democratic, modelele de referinÞã rãmân Cristi Borcea ºi Gigi Becali. ªi Alina...