Horia Gruşcă: Doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la
Starea Naţiunii. Îmi fac o datorie colegială să vă anunţ că
Raluca Moianu îşi cere scuze că va întârzia o oră la întâlnirea
cu dvs.
În ceea ce mă priveşte, vă spun "La Mulţi Ani" - o dată pentru
că este prima emisiune din acest an şi apoi pentru că niciodată
nu e prea târziu pentru urări de bine.
Urări de bine şi invitatului nostru permanent, dl preşedinte Ion
Iliescu. "Bine aţi venit" şi "La Mulţi Ani"!
Ion Iliescu: Bună-seara şi La Mulţi Ani.
H. Gruşcă: Domnului Octavian Andronic, directorul Agenţiei
AMOS News un simplu salut colegial pentru că ne-am mai întâlnit
în cursul acestui an.
Domnule preşedinte, uitându-mă prin ziare să văd ce mai scrie
presa despre dvs., chiar şi indirect, daţi-mi voie să vă citez
ceea ce am găsit într-un cotidian central: în ultimul timp v-aţi
cam băgat nasul în treburile altora.
Cei din jur sunt extrem de nemulţumiţi şi s-au cam supărat pe
dvs., dar partenerul de viaţă vă rămâne alături.
Vă recunoaşteţi în descrierea aceasta?
I.Iliescu: Da.
H. Gruşcă: Este horoscopul dvs. pentru una din zilele acestea
apărut într-un ziar. Sunteţi în zodia Peştilor, dacă nu greşesc...
I.Iliescu: Da.
H. Gruşcă: Deci nu vă recunoaşteţi. De aici şi neîncrederea
în presă.
I.Iliescu: Depinde de percepţia celui care scrie...
H. Gruşcă: A fost o glumă. Sper să nu mi-o luaţi în nume de
rău.
I.Iliescu: Unii, din contră, mă critică pentru că tocmai nu
prea m-am amestecat.
Am văzut în scrisorile pe care mi le-aţi trimis: de ce nu
răspund personal la toate scrisorile pe care le primesc. Asta
poate să-şi imagineze oricine că este imposibil. Răspund şi
personal.
H. Gruşcă: Cam câte scrisori primiţi?
I.Iliescu: Vin cu miile. Plus email-urile. Sunt situaţii în
care răspund şi personal.
Pe celelalte le dau consilierilor şi departamentelor de profil.
Altă întrebare: de ce le mai trimitem la alţii? Pentru că sunt
probleme pe care nu le rezolvă Preşedinţia, ci instituţiile
abilitate. Pot să nu fie mulţumiţi cu acest răspuns.
Aşa că oamenii spun să mă amestec mai mult. Alţii de ce mă
amestec?!
O. Andronic: Nu o să-i mulţumiţi niciodată pe toţi.
I.Iliescu: Aici am un singur răspuns: fac ceea ce-mi permite
Constituţia.
H. Gruşcă: Oricum, revenind şi vorbind de zodii, aproape
jumătate din ţară se află în zodia mai lungă şi mai puţin
norocoasă, cea a iernii.
Chiar dvs. aţi simţit, pe propria piele, ce înseamnă viscolul în
Moldova. Trenul prezidenţial nu a ajuns la Iaşi.
Domnule preşedinte, greşesc sau nu? Parcă tot mai des ne arătăm
tot mai neputincioşi în faţa naturii. Noi am discutat şi despre
secetă şi despre ce putem face. Acum, iată, că şi iarna a
devenit o problemă căreia nu prea-i ţinem piept.
I.Iliescu: Fenomenele naturale au devenit mult mai violente
la nivel planetar, nu numai la noi în ţară.
H. Gruşcă: Da, dar iarna nu s-a inventat acum în România.
I.Iliescu: Dar atunci nu erau atâtea maşini care să blocheze
străzile.
Atunci când cădea zăpada oamenii mergeau cu săniile. Şi în
mediul urban şi cel rural. Nu punea iarna atâtea probleme ca în
ziua de astăzi.
Noi am plecat cu intenţia de a ajunge la Iaşi - ne-am dat seama
că acest lucru nu este posibil.
Şi aş vrea să apreciez şi să mulţumesc serviciului meteorologic
care a dat un avertisment corect. A fost binevenit.
În ciuda acestor lucruri am mers până la Focşani urmând să vedem
cum vor evolua lucrurile. Înainte de a ajunge la Focşani, am
luat decizia de a nu mai merge la Iaşi şi am luat toate măsurile
ca să se demobilizeze toată acţiunea şi oamenii să se apuce de
ceea ce impunea vremea. Aş aprecia două lucruri: în comparaţie
cu Crăciunul când am avut tot aşa o revărsare a furiei naturii,
de astă dată a fost mult mai rău, dar s-a acţionat mult mai bine.
H. Gruşcă: Domnule preşedinte, e ca şi cum aţi felicita
normalitatea.
I.Iliescu: Tot la noi, în decembrie s-a văzut mai multă
lentoare în ceea ce priveşte structurile care au obligaţii din
acest punct de vedere.
De aceea, eu zic că s-a acţionat mai bine şi la nivelul
autorităţilor centrale, locale şi drumarii, şi cei de la energie,
şi serviciile spitaliceşti, şi Armata - care şi-a adus un aport
foarte mare - şi Poliţia şi mai multă disciplină din partea
şoferilor.
E-adevărat că a fost şi această conjunctură cu week-end-ul, mai
puţină circulaţie, dar de astă dată şoferii mai ales de pe
utilajele grele au înţeles chemarea care s-a făcut şi a permis
în acest fel să se redreseze circulaţia din transporturi.
H. Gruşcă: Guvernul vrea să discute cât de curând - poate
chiar în această săptămână - un proiect privind protecţia
împotriva zăpezii. Nevoia te învaţă. E vorba de plantarea unor
perdele de vegetaţie pe multe drumuri naţionale. Daţi-mi voie să
observ că pe multe drumuri din ţară, dar în special în Moldova -
pentru că e un drum care-l bat mai des - arborii plantaţi pe
marginea şoselelor au fost tăiaţi nu se ştie de cine. Şi asta
spun ce s-a întâmplat în ultimii ani. Dacă vreţi, seamănă cu
ceea ce vorbeam de secetă şi de sistemul de irigaţii care a
dispărut de pe câmpuri.
Ştiu că existau şi parazăpezi, pe vremuri. A cui e vina?
I.Iliescu: Parazăpezile au început să dispară. Se fură.
Iar perdelele de protecţie şi copacii de pe drumuri au fost
tăiaţi, dar şi vegetaţia care proteja malurile râurilor a fost
de asemenea distrusă.
Deci am trăit o perioadă de debandadă din acest punct de vedere,
de lipsă de ordine şi de disciplină. Eu cred că a sosit momentul
să se gândească un program de măsuri, să se ia şi măsuri mai
drastice împotriva celor care încalcă legea, să protejăm
drumurile, râurile, pantele care încep să se erodeze datorită
defrişării.
Deci, trebuie să se înceapă o treabă gospodărească cu reguli
foarte precise. Aici trebuie să apelăm la întreaga populaţie.
Orice om conştient îşi dă seama că aceasta ţine de autoprotecţia
noastră.
H. Gruşcă: Am intrat în 2004. Mai toţi oficialii, chiar şi
dvs., au descris acest an ca pe unul greu, hotărâtor pentru
România.
Acum, credeţi-mă, am verificat şi nu există an în ultima decadă
ca să nu fi fost caracterizat de politicienii aflaţi la putere
ba decisiv, ba hotărâtor.
Aprecieri extrem de puternice, de definitive. Acum la ce trebuie
să se aştepte românii şi ce se aşteaptă de la ei? Ce vor simţi
ei concret în 2004, în afară de zăpăceala alegerilor?
I.Iliescu: În primul rând, 2004 este ultimul an al guvernării
şi al programului guvernamental.
Există greutăţi care încă persistă şi care afectează foarte
multe familii.
Totuşi, aceşti trei ani de zile au fost anii cei mai fertili din
acest punct de vedere, mai ales în ce priveşte relansarea
economică. Am avut această creştere continuă, timp de trei ani
de zile, de circa cinci la sută, scăderea inflaţiei şi toate
acestea se resimt în tot mersul economiei.
Investiţiile au început să se anime, deci ceea ce este important
este că aceste tendinţe pozitive, acest curs pozitiv al
economiei, care este baza inclusiv a ameliorării vieţii
oamenilor, să se menţină. Guvernul, în ajunul Noului An a
adoptat anumite măsuri, inclusiv în ceea ce priveşte unele
ameliorări în domeniul protecţiei sociale.
Am văzut multe scrisori de la pensionari, cineva mă întreabă
despre pensiile celor de la ţară. Aceste pensii se dublează
începând cu ianuarie. De asemenea pentru restul de pensionari.
Sigur, sunt discrepanţe, sunt nivele coborâte, totuşi continuă
acest program, cu recorelarea, etapa a 5-a după ianuarie şi
etapa a 6-a din iunie şi de asemenea s-a introdus o indexare
care ajută, din acest punct de vedere, la o ameliorare, cu
creşterea punctajelor de calcul al pensiei cu 4,5 la sută, sau
aşa ceva, ceea ce va aduce o oarecare ameliorare.
Sigur, nu suficientă, nu satisfăcătoare, nerăspunzând nevoilor
oamenilor, dar totuşi o amelioare. Deci aceste elemente trebuie
neapărat să le susţinem.
Zăpada, pe de altă parte, ne-a adus numai necazuri, dar trebuie
să vedem şi jumătatea plină a paharului. Zăpadă multă este un
semn bun pentru agricultură.
Am suferit doi ani de-a rândul de o secetă cumplită. Zăpada va
reface umiditatea din sol, va reface reţelele hidrografice, deci
poate să fie o premisă bună pentru un an agricol mai bun, dar
trebuie să se muncească pentru a folosi această premisă. Asta,
pe de-o parte, în plan intern. Pe de altă parte, este un an
decisiv.
În primul rând se concretizează intrarea noastră în NATO, ceea
ce va aduce un lucru important. Chiar consemnăm astăzi 10 ani de
la intrarea noastră în Parteneriatul pentru Pace, care s-a şi
finalizat până la urmă prin intrarea noastră ca membru cu
drepturi depline în NATO. De asemenea, este anul deciziilor
pentru intrarea în Uniunea Europeană, trebuie să încheiem
negocierile.
Am vorbit la telefon cu ministrul de Externe de la Bruxelles,
care a fost la o reuniune a comitetului acesta
interguvernamental care a reluat discuţiile asupra Constituţiei.
Se elaborează un proiect de Constituţie pentru a fi gata până la
alegerile pentru Parlamentul European.
Aceasta şi pentru noi, România şi Bulgaria, înseamnă o premiză
bună pentru negocierile în curs. De asemenea, Comisia Europeană
se pregăteşte să discute cu noi proiectele financiare pentru
România şi Bulgaria. Esenţial pentru climatul...
H. Gruşcă: Iertaţi-mă, doar o clipă. De ce trebuie să
încheiem negocierile musai în 2004, din moment ce ţinta aderării
este 2007 şi tocmai pentru că şeful Delegaţiei Comisiei Europene
a spus că nu ar fi o tragedie dacă nu încheiem capitolele până
la sfârşitul acestui an.
I.Iliescu: Ar fi esenţial să putem încheia în acest an, cu
Comisia existentă, pentru că aparatul de lucru al Comisiei
Europene va fi schimbat.
În iunie vor fi alegeri europene, se alege un nou Parlament
European, iar în toamnă, Comisia actuală îşi depune mandatul.