Punctul pe Y / luni 02 iunie 2003 Nr: 957

Iepurii dlui Basescu

Basescu s-a suparat pe Nastase pe motiv ca acesta-i incalca teritoriul si competentele. Nu-i ajungeau pe cap alti doi primari nealesi - Oprea si Iliescu. Basescu e nemutumit de faptul ca premierul isi da cu parerea in legatura cu necesitatea unei parcari subterane in Piata Victoriei, dupa ce tocmai a respins ideea celei de la Gara de Nord, si cu faptul ca a trasat sarcina AND-ului sa repare carosabilul de pe la portile Bucurestiului, lucru care ar fi trebuit sa ramana in sarcina primariei. Pe fond, primarul are dreptate. In fapt - are premierul. Pentru ca lungul razboi de gherila al primarului general democrat cu primarii social-democrati de sectoare a avut ca unic rezultat inrautatirea continua a starii generale a Capitalei, in special in materie de drumuri. Cetateanul, mai putin sensibil la confruntarea ideologica, simte pe pielea si buzunarul lui ce inseamna strazi prost sau ne-intretinute: trafic greoi, avarierea autovehiculelor, defectarea principalelor angrenaje. Toate acestea costa si nimeni nu-si asuma raspunderea pentru producerea si pentru perpetuarea lor. Prima concluzie care se poate trage este ca disputa politica este cel mai rau lucru care se produce pe fondul administratiei publice. Gropile n-au culoare politica. Au, cel mult, adancimea egala cu incompetenta si neglijenta responsabililor. Revenind insa la oile noastre, si anume la cine e si cine nu primar al Capitalei, sa notam faptul ca dl Basescu a fost alese in 2000 de bucuresteni nu pentru calitatile sale de luptator in arena politica, ci pentru premisa de bun gospodar dovedita in cateva situatii din timpul mandatului sau de ministru la Transporturi. Mi-e greu sa cred ca vreunul dintre alegatorii sai de atunci e multumit acum de prestatia si de realizarile sale. Capitala se afla, in al treilea an de mandat, intr-o stare de criza mai acuta decat cea de pe vremea lui Lis, considerat pe buna dreptate ca cel mai prost primar din istoria moderna a urbei. Faptul ca Basescu si-a folosit pozitia administrativa pentru a ajuta imaginea partidului caruia-i este sef poate fi acceptat pana la un punct - acela in care performanta administrativa se lasa asteptata. Incercand cu disperare sa impuste din acelasi foc si iepurele politic si pe cel administrativ, primarul-presedinte va putea sfarsi prin a-i rata pe ambii. Si a ramane cu imaginea unui ins bun de gura dar rau la fapta. Ceea ce n-ar fi chiar drept...