Punctul pe Y / vineri 25 aprilie 2003 Nr: 924

Nu e frumos sa arati cu degetul!

Iritarea oficialitatilor romane fata de declaratiile repetate ale ambsadorului american care aduce critici, deloc voalat, climatului de coruptie din Romania, este, pana la un punct, de inteles. 'Sa ni-i arate cu degetul pe corupti, ca sa stim pe cine sa impuscam pe stadioane' - rabufneste, mai deunazi, premierul Nastase, cel care volens-nolens, incaseaza mai toate suturile. Pentru ca se afla la carma unui aparat caruia ii revine sarcina de a lupta cu un fenomen care se manifesta, cu consecintele cele mai grave, in chiar interiorul sau. Dealtfel, dl Guest nici nu face un secret din faptul ca acea coruptie pe care el o acuza nu este nici cea de la nivelul portarilor din spitale, nici cea de la ghiseele administratiei financiare unde-si platesc pensionarii taxele si nici de la Administratia Cimitirelor. Cine i-a urmarit cele doua luari de pozitie poate sa puna si degetul pe locurile 'bolnave' din organismul statal. Este, mai ales zona cu care au de-aface investitorii straini: agentia de privatizare, cu intreaga ei mostenire istorica intinsa peste vreo trei guvernari, principalele ministere economice, ministerul de finante si chiar si unele bugetare, cum este cel al Sanatatii. In loc sa ceara nume - pe care uzanta relatiilor internationale le exclude din capul nostru, oficialii nostri decisi sa lupte cu coruptia ar trebui sa incerce sa le afle singuri. Nici n-ar fi greu. Ar trebui sa ia doar la mana marile tranzactii dubioase, sa citeasca numele celor care semneaza documentele si sa evalueze diferentele strigatoare le cer intre realitatea concreta si fictiunea actelor. Radacinile coruptiei se afla, inevitabil, acolo unde statul are ceva de dat si unde cei care doresc aceste lucruri au gasit intelegere pentru solutiile nefiresti propuse. Trunchiul cel gros al fenomenului va putea fi identificat printr-o lectura atenta a principalelor acte normative care lasa loc de intors si de interpretari pentru chestiuni care ar trebui sa fie foarte clar delimitate. Si aici sunt semnaturi in clar si cautarea cinstita poate fi incununata de succes. Atata timp cat se va margini sa astepte nume de la altii, guvernul se condamna singur la neincredere si la suspiciunile de complicitati in lant care blocheaza orice progres in aceasta lupta ciudata si ineficienta.