Punctul pe Y / luni 07 aprilie 2003 Nr: 908

Big Brother in Casa Fotbalului

Ma tot gandesc, de vreo cateva zile (mai precis, din seara meciului cu Danemarca) ce succes ar inregistra o editie a emisiunii 'Big Brother', care sa-i aibe ca actori pe 'oamenii' de fotbal care vorbesc - si despre care se vorbeste - atat de mult. In loc sa-i tot vedem si sa-i ascultam cum se cearta pe la diverse posturi de televiziune, sa-i stringem pe toti intr-o casa si sa ne uitam la ei, pret de vreo doua luni, cum se imbraca si se dezbraca, cum fac dus, cum si ce mananca, cum canta sau cum plang. N-ar fi palpitant un astfel de maraton, cu Mitica, Mircica, Gica, Puiu, Piti, cei vreo trei Becali, Pinalti si Jenica, impreuna zi de zi, pana la saturatie? Si la fiecare doua saptamani, unul dintre ei sa paraseasca nu studioul, ci fotbalul - sa nu mai aibe dreptul sa se apropie la mai putin de un kilometru de orice stadion sau sediu de club din tara. Ma excita la culme posibilitatea de a vedea cine ar putea fi 'castigatorul' unei astfel de competitii - cel care ramane ultimul si care trage apa si usa dupa el, alaturandu-se celor care l-au precedat intr-o atat de necesara uitare. Am un singur dubiu, si el tine de posibilitatea celor atat de bine stiuti de a fi distractivi si amuzanti vreme de doua luni, in continuu. Si daca n-ar fi asa, tot ar fi bine. Lumea s-ar putea satura de ei in asa hal incat sa nu doreasca sa-i mai vada vreodata sau sa mai auda de ei... Luati-o ca pe o gluma. Žinand insa cont de un fapt esential: o buna parte din imaginea negativa care se rasfrange asupra fotbalului in general - si care face ca parintii sa refuze sa-si mai indrepte copiii spre acest sport, lipsindu-l, practic, de viitor - se datoreaza celor citati, modului lor penibil de a gandi si de a se exprima, lipsei lor de jena in a-si afisa incompetenta sau mitocania, pe orice ecran, cu sau fara cerculete rosii.