Punctul pe Y / Tuesday 11 March 2003 Nr: 885

Politica Âsi presa

Ieri, la Palatul Parlamentului, au început lucrãrile unei Conferinþe Internaþionale a cãrei substanþã majorã a fost trecutã cu vederea chiar de presã. Este pentru prima datã când se dezbate în þarã (subliniez: în þarã!) o asemenea tematicã delicatã Âsi, în acelaÂsi timp actualã: 'Politica Âsi mass media în þãrile post-comuniste'. Despre politica Âsi mass media în România, þarã post comunistã tipicã, s-a mai discutat, pe îndelete, în 2000, la EXPO Hanovra. Atunci, pavilionul României de la aceastã importantã reuniune internaþionalã a fost gazda unui simpozion de presã care s-a bucurat de participarea, cu comunicãri Âsi contribuþii originale, a nu mai puþin de 30 de gazetari dintre cei mai importanþi ai momentului. S-au spus atunci lucruri pline de substanþã care au conturat o radiografie crudã Âsi exactã a condiþiilor în care cele douã puteri coexistã Âsi se intercondiþioneazã reciproc. Nu s-au schimbat prea multe lucruri nici în presã, nici în politicã, din 2000 încoace. Cel mult - cum opina ziaristul Sorin RoÂsca Stãnescu - putem constata cã încãlcãrile flagrante ale libertãþii presei de cãtre Putere sunt tot mai puþine. Nu-mi dau încã seama cât de valabilã e reciproca... Dezbaterea din 2003 este importantã din alt punct de vedere. Din acela prin care ministrul Vasile Dâncu încerca sã provoace asistenþa: dialogul Putere-Presã este blocat! Blocat, în primul rând de rolul pe care Âsi l-a asumat presa în primii ani de democraþie, de suplinirea unor instituþii care nu reuÂsiserã sã se im punã. De o anumitã percepþie totalitarã, care împãrþea presa, ca Âsi societatea, în 'anumite pãrþi'. Cât va mai fi posibilã Âsi valabilã o asemenea autoasumare? Care va fi momentul în care presa se va diviza în genuri pure - pentru cã natura procesului de tranziþie a modificat considerabil statutul Âsi funcþionarea presei? Ministrul Informaþiilor Publice aprecia cã, dupã pãrerea sa, avem un sistem mediatic modern, echilibrat, cel puþin pentru orizontul actual de aÂsteptare al publicului. Presa a luat-o înaintea societãþii, încã de dupã Revoluþie, Âsi îÂsi menþine avansul. Problema presei, cred, nu este puterea. ÂSi nici relaþia directã cu puterea politicã. Problema presei în post comunismul Europei de Est þine de parteneriatul sãu real cu publicul, ale cãrei interese teoretic, ar trebui sã le reprezinte. Când se va întâmpla un astfel de lucru? ÃŽn opinia mea, Âsi presa Âsi societatea mai au de trecut un hop: cel al condiþionãrii economice. Atâta timp cât piaþa nu va fi capabilã sã susþinã o mass media competitivã prin oferta de publicitate, presa va continua sã fie condiþionatã Âsi manipulatã prin mijloace economice. ÂSi nu va reuÂsi sã-Âsi îndeplineascã în bune condiþii rolul sãu de câine de pazã al democraþiei.