Punctul pe Y / marşi 05 noiembrie 2002 Nr: 774

Politica de anticipatie

Insistenta cu care se reia subiectul alegerilor anticipate pare sa tina nu atat de doctrina politica, cat de politicienii implicati. S-a mai vorbit si cu alte prilejuri despre acest subiect. O anumita parte a presei dadea drept sigura caderea guvernului Vacaroiu, de exemplu, si organizarea de alegeri anticipate, cam odata la doua saptamani. In ciuda acestor prognoze, Vacaroiu ramane singurul premier postdecembrist care si-a dus mandatul de la un cap la altul. Discutia actuala asupra anticipatelor ar putea sa apara ca o forma de alint a Puterii. PSD-ul, bine instalat in saua perceptiei publice - o spun sondajele - n-ar avea nici un motiv sa vorbeasca de funie in casa spanzuratului. Este greu de presupus ca de-acum in doi ani s-ar putea intampla ceva care sa puna sub semnul intrebarii continuarea mandatului. Chiar daca s-ar produce - prin absurd - o defectiune in zona aliatilor sai, este aproape sigur ca PSD are suficienti suporteri printre celelalte partide, care sa-i intinda, cu discretie, dar si cu eficienta, mana de ajutor necesara traversarii mandatului. N-ar fi vorba doar de simpatie, ci si de interesul multora dintre alesi de a nu-si scurta privilegiile ce decurg din mandat, daca nu e neaparata nevoie. Asta pe deoparte. Pe de alta - desi, teoretic, are perfecta dreptate premierul sa afirme ca indeplinirea obiectivului major al integrarii in UE necesita un interval de timp calm, neperturbat de febra electorala - este greu de spus care va fi modul in care actualul guvern si-ar putea inceta mandatul ca sa se poata proceda la anticipate. Poate doar sa-si ridice singur o motiune de cenzura, ca din partea Opozitiei, nici o nadejde. Sau sa fie demis de catre presedinte, care presedinte, desi zice ca nu-l intereseaza discutia in tema, nu agreeaza deloc ideea. Si nu pentru ca in acest fel ar pierde ocazia sa candideze pentru un loc in parlament. Ci, pur si simplu pentru ca in mintea domniei sale, un lucru odata inceput trebuie dus pana la capat. In mod hotarat, dl Iliescu nu rezoneaza la subtilitatile premierului. De vina este, poate, diferenta de varsta si de mentalitate. Pentru dl Iliescu anii nu mai au elasticitatea care o au pentru dl Nastase. Si nici politica asta de anticipatie pe tema anticipatelor nu-i inflacareaza imaginatia in asa fel incat sa devina un suporter al ei. Asa, incat, mai mult ca sigur, vom avea alegeri de toate soiurile in 2004. Si problemele de rigoare, in indeplinirea obiectivului major al oricarui guvern, anticipat sau nu: aderarea la Uniunea Europeana.