Experimentul FMIValul de violenþe publice la care s-a dedat mulþimea din Montevideo, vandalizând supermarketurile Âsi jefuind rafturile cu alimente începe sã devinã o marcã a Americii de Sud. Strâns legatã de cea argentinianã, economia uruguayanã nu face altceva decât sã reacþioneze la ceea ce s-a întâmplat cu câteva luni în urmã la Buenos Aires. Unda de Âsoc este aÂsteptatã sã se propage mai departe, în Chile, în Paraguay, urmând sã reverbereze Âsi pe cea mai mare Âsi mai importantã piaþã a Americii Latine: Brazilia. Ce se întâmplã, dar, în aceastã zonã a lumii ale cãrei resurse naturale sunt evaluate a fi printre cele mai importante? Cum se ajunge la paradoxul ca cei mai importanþi producãtori de produse alimentare sã nu mai fie în stare sã asigure hrana de fiecare zi a populaþiei? Cea mai tentantã concluzie ar fi aceea cã în acest imens laborator al Fondului Monetar Internaþional (întreaga Americã de Sud urmeazã prescripþiile forului) se produc reacþii contradictorii care contrazic reþetele niciodatã confirmate ale Marelui Creditor! Dupã scurtul reviriment semnalat la jumãtatea deceniului trecut, când se pãrea cã ministrul economiei, Cavallo, reuÂsise sã facã minuni, colapsul argentinian a pãrut de neoprit. Reformele economice nu au reuÂsit sã tragã dupã ele Âsi necesarele reforme politice, supragonflarea aparatelor administraþiei de stat n-a putut fi opritã, iar inevitabilul s-a produs. Ajunsã în incapacitate de plãþi, Argentina, se afla în pragul unui faliment în care riscã sã atragã întregul continent. Reþetele-minune ale FMI se dovedesc inadecvate, Âsi doar intervenþia directã a Statelor Unite a reuÂsit sã temporizeze procesul. Dar nu sã-l anihileze. America de Sud e departe. Relaþiile comerciale ale României cu þãrile de pe continent sunt de neluat în seamã Âsi n-ar merita sã ne îngrijorãm prea tare. Reþetele FMI sunt, însã, cam aceleaÂsi... |