Subordinea parlamentuluiAcuta dezbatere declanÂsatã de propunerile de amendare a Constituþiei, venite din partea partidului de guvernãmânt, ar trebui sã includã Âsi acele prevederi legate de ceea ce, în general, se înþelege prin 'subordonarea parlamentarã'. ÃŽn grija lor nemãsuratã de a exclude orice posibilitate de a se ajunge din nou la dictaturã, pãrinþii Constituþiei au decis ca anumite sectoare sã aibã ca for titular Parlamentul. Este vorba despre Banca Naþionalã, de pildã, dspre CNSAS, despre CNA, despre Curtea de Conturi Âsi aÂsa mai departe. Inclusiv televiziunea Âsi radioul public dau seamã nu cine Âstie cãror Âsefi din Executiv, ci Parlamentului. Cu P mare. Problema este cã acest parlament poate sã însemne multe lucruri Âsi nimic. Aceastã entitate impersonalã Âsi fluidã se dovedeÂste, de 11 ani încoace,a fi cel mai prost administrator posibil pentru domenii esenþiale ale vieþii publice. Un administrator care nu are interesul sã controleze Âsi sã ia mãsuri, pentru cã, odatã se schimbã mereu, precum componenþã, iar a doua oarã este sfâÂsiat de profundele contradicþii partinice. AÂsa încât instituþiile subordonate Parlamentului încep sã devinã unele dintre cele mai rentabile sinecuri pentru personaje cãþãrate cu talent Âsi pricepere pânã la scaunul din vârf. Trec legislaturile peste ei precum apa pe sub gâscã Âsi, dacã în cel mai bun caz nu se întâmplã nimic, este de-a dreptul o victorie a imobilismului asupra progresului. Acest capitol al 'subordinii' ar trebui sã devinã unul dintre obiectivele principale ale analizelor care bãnuiesc cã se vor declanÂsa întru amendarea Constituþiei, pentru ca aceasta sã devinã mai europeanã decât 'româneascã'. 'Româneascã' spun, în sensul colecþiei de obsesii cu care a fost împodobitã. ÃŽn textul legii fundamentale (redactatã cu spatele spre viitor Âsi cu faþa spre CeauÂsescu) s-au cuibãrit o serie întreagã de prevederi pe care practica le-a dezvãluit ca ineficiente Âsi inoperante. Nu-mi dau seama, exact, care ar putea fi alternativele, dar avem la îndemânã nu doar experienþa în materie a Europei Âsi pe aceea a foÂstilor colegi din Est care au parcurs cu mai mult succes o parte din dificila tranziþie. |