O noua etapa a acerbei confruntari care se manifesta intre echipele sefului de la Cotroceni si a celui de la Victoria s-a consumat in ultima zi a anului, chiar in penultima sa ora. Dupa traditionalul mesaj prezidential, produs intr-un decor absurd (parca braduletul de iarna pronunta discursul, asa era acesta de in prim plan), hop, surpriza serii: mesajul premierului! Auditoriul, neacaparat inca de ambianta sarbatorii, si-a dat cu presupusul. Cine e mai important in ziua de azi? Presedintele sau premierul? Daca e presedintele, atunci de acesta a cuvantat in 'deschidere'? Daca e premierul, de ce s-a mai bagat si presedintele? Si asa mai departe. Daca e vorba de o problema, ea nu consta in ordinea in care au fost plasati vorbitorii catre natiune. Ci in tot mai pronuntatul dualism al puterii in Romania. Si pana in 2000, tara noastra a fost o republica semiprezidentiala, dar nimeni nu a pus sub semnul intrebarii autoritatea prezidentiala. Si nu au pus, in primul rand, primii ministrii, care au acceptat ca pe un dat constitutional preeminenta, in momente festive, a titularului de la Cotroceni. Lucrurile au inceput sa se schimbe odata cu venirea la putere a lui Adrian Nastase. Si cand spun 'la putere' vreau sa se inteleaga ca nimeni inaintea sa, dupa '89, n-a cumulat atata autoritate si forta de decizie. Nastase este, ca premier, subordonat al Parlamentului, unde forta principala o constituie PSD-ul, al carui presedinte este tocmai Adrian Nastase. Care, cu un staff dedicat, isi constituie un puternic esafodaj de imagine publica, dubland sau chiar concurand institutia prezidentiala. Mesajul de Anul Nou este un exemplu (desi se zice ca, fiind consultat, presedintele ar fi fost de acord), primirile de personalitati straine cu garda militara fiind altul, si asa mai departe. As vrea sa fiu inteles: nu cresterea autoritatii premierului este un lucru care ar trebui sa produca cuiva ingrijorare. La urma-urmelor, Adrian Nastase da acum adevarata masura a talentului sau politic. Ingrijoratoare este aceasta cursa pe care o genereaza ambitiile si frustrarile celor doua echipe si pe care risca sa o transforme intr-o veritabila capcana.