Vinul Âsi fasoleaPentru prima datã în 12 ani, momentul Zilei Naþionale începe sã capete un aer de autenticã sãrbãtoare Âsi de normalitate. Aceastã lungã zbatere pentru regãsirea de sine a cunoscut momente tensionate Âsi contradictorii, mai ales atunci când s-au supralicitat interesele politice. Niciodatã pânã acum ziua de 1 Decembrie nu a reuÂsit sã fie a tuturor românilor. A fost ori a Puterii, ori a Opoziþiei, ori s-a împãrþit între cele douã. Debutul, din '90, a fost unul nefericit, când la Alba Iulia discursul lui Coposu a fost bruiat de suporterii FSN-ului, pe fondul unei intervenþii a premierului de atunci, ori neînþeleasã, ori prost exprimatã. N-au lipsit nici momentele tensionate, ca cel al preÂsedintelui Constantinescu, scos prin spatele Tribunei, fãrã sã fi reuÂsit sã-Âsi tinã discursul, pentru a scãpa de reacþia violentã a participanþilor, dupã ce cu vreo doi ani în urmã, dupã alegeri, avusese parte de o veritabilã baie de mulþime. ÃŽntrebarea care se pune este: putea fi altfel? Putea fi altfel de la bun început? Din '90? Rãspunsul este: nu! ÂSi el trebuie cãutat în sechelele profunde ale societãþii româneÂsti. Cea care, vreme de aproape 50 de ani avusese parte de sãrbãtori formale, stãine spiritului Âsi istoriei sale. Practic, Ziua Naþionalã s-a redus, multã vreme, la bacÂsiÂsul cinic pe care cei care erau duÂsi cu otuzbirul la defilare îl primeau dupã aceea: câþiva cremvurÂsti( invizibili în restul anului!) Âsi niÂste bere! Partea câmpeneascã a sãrbãtorii era cea care o fãcea de acceptat-nu propaganda agresivã Âsi goalã de conþinut, care rescria istoria, confiscând în folosul comunismului unul dintre evenimentele importante ale istoriei, Âsi falsificându- l fãrã jenã. Românii s-au regãsit cu greu, nu în semnificaþia lui 1 decembrie, care rãmâne mereu valabilã, ci în capacitatea de a accepta ideea cã ea poate fi îmbrãþiÂsatã indiferent de apartenenþa politicã. A funcþionat Âsi funcþioneazã încã o intoleranþã de tip totalitar în aceastã reacþie, pe care clasa politicã nu a fãcut nimic pentru a o corecta. Schimbarea din acest an vine tot de la oameni: dincolo de gesturi în serie de reconciliere cu istoria, pe care le face în mandatul sãu final( Âsi care poate rãmâne unul istoric) dl. Iliescu, Âsi care au fãcut ca pentru prima datã la recepþia de la Cotroceni sã ciocneascã paharele cu Âsampanie actualul, fostul preÂsedinte Âsi fostul rege- ceea ce constituie o performanþã remarcabilã- adevãratul spirit de sãrbãtoare- s-a manifestat în stradã. Acolo unde oamenii s-au strâns sã ciocneascã un pahar Âsi sã mãnânce împreunã o farfurie de fasole de la cazan. Vinul Âsi fasolea reprezintã reperele emblematice ale dãinuirii noastre Âsi simboluri ale virtuþilor colectivitãþii! Administraþiile locale Âsi întreprinzãtorii cu suflet au gãsit coarda sensibilã care ne poate scoate de sub influenþa discursurilor pãþimaÂse Âsi ne poate readuce la masa comunã a familiei mari care este þara în care trãim. Acesta va fi, va trebui sã fie, numitorul comun al viitoarelor sãrbãtori naþionale. |