Punctul pe Y / marți 13 aprilie 1999 Nr:

SAPTE ANI ACASĂ...

Este imposibil sa nu va staruie in minte imaginile unui alt Paste, cel din 1992, consumat sub semnul unei adevarate isterii monarhiste. Dupa mai multe incercari ratate de a reveni in tara - incercari ce s-au lovit de obtuzitatea si de lipsa de tact a autoritatilor de atunci - regele Mihai a putut, in sfarsit, sa paseasca liber pe pamantul tarii sale si sa-si implineasca un vis amanat vreme de aproape o jumatate de secol: acela de a se putea ruga, de Paste, la mormintele stramosilor sai. A fost, una peste alta, un exercitiu de civism si de democratie si, chiar daca autoritatile s-au temut ca entuziasmul popular, combinat in mare masura cu o doza de curiozitate si de fronda, sa nu debordeze in manifestari violente, cu consecinte imprevizibile, nimic de acest fel nu s-a intamplat. A fost doar o mare de oameni care a dorit sa-l vada sau sa-l revada pe cel care simboliza o epoca de stabilitate statala intr-un cadru general de democratie. Vizita fostului rege a constituit un autentic eveniment mediatic, dand sarbatorilor pascale o tenta politica ramasa fara urmari.<o:p />

Sau, mai exact, fara urmarile de care se temea o parte a clasei politice si pe care le astepta o alta. Bunul simt popular a facut ca persoana regelui, ceea ce simbolizeaza el pentru poporul roman, sa nu devina o miza a jocului politic si sa ramana ceea ce este si trebuie sa fie: un reper al istoriei noastre.<o:p />

Si acum, la sapte ani dupa 'Pastele Regal', Mihai si familia sa au revenit in Romania. Nu l-au mai intampinat multimi frematande, ci cativa apropiati. Nu l-au mai asaltat reporterii si camerele de luat vederi. S-a indreptat in liniste spre Techirghiol, unde a participat la inviere intr-o capela cu semnificatii deosebite, in mijlocul localnicilor.<o:p />

Cineva ar putea spune ca mirajul s-a risipit. Care miraj? S-au risipit, poate, patima si excesele care l-au tarat, regretabil, pe fostul monarh, intr-un ring in care nu-i era locul. Pentru ca locul sau era deja rezervat in Istorie. Iar cei sapte ani care s-au scurs de la prima sa revenire nu fac decat sa arate ca am parcurs deja o etapa de viata necesara: aceea a bunului simt si a masurii.<o:p />