Punctul pe Y / marți 20 septembrie 2011 Nr: 3365

O exigenta justificata de chiar reticentele olandeze

Judecand simplist lucrurile, controalele de la frontiera la care sunt supuse transporturile de marfuri din Olanda ar putea sa para o 'replica' la refuzul Țarilor de Jos de a include Romania in Spatiul Schengen. Orice observator atent ar putea sa constate ca presiunea exercitata de institutiile responsabile tromanessti au o justificare pertinenta. Olanda - prin portul sau Rotterdam- este 'poarta de intrare' a celei mai mari cantitati de droguri si produse daunatoare spre Europa. Unii specialisti estimeaza chiar un procent de peste 70%, justificat de imposibilitatea practica de a se efectua un control exigent si eficient al enormelor cantitati de marfa provenita din toate colturile lumii care intra prin Rotterdam.

S-ar putea spune ca Olanda reprezinta, pentru aceasta categorie, cea mai mare asteptare de risc a intregii Uniuni. Suspiciunile sunt alimentate si de liberalismul excesiv pe care-l manifesta autoritatile olandeze fata de drogurile asa zis 'usoare',atitudine care i-a impiedicat si pe unii dintre mai tinerii nostri politicieni, dornici sa o ia drept model. O tara in care drogurile se comercializeaza si se vand liber in cafenele si farmacii nu este deloc garantul unei politci exigente de combatere a acestui flagel. Reteaua- legala- de desfacere de aici se alimenteaza din aceleasi surse din care iau si drogurile mai putin usoare, astfel incat suspiciunile romanesti cum ca Olanda este parte a unei filiere internationale - chiar daca Romania nu este o destinatie majora de desfacere - sunt cat se poate de indreptatite. Mai mult, autoritatile de la Bucuresti sunt confruntate, nu de azi de ieri, cu o puternica evaziune fiscala in domeniul produselor horticole. Se apreciaza ca doar 10% din florile si plantele aduse din Olanda- cel mai important producator - sunt taxate corespunzator, cea mai frecventa forma de intrare in tara a acestora fiind firmele-fantoma. Un control mai riguros si al acestui aspect nu ar face altceva decat sa ajute si Olanda sa-si regleze exporturile. Cat despre bolile plantelor, ce pot fi transmise prin bulbii sau prin exemplarele exportate- nu ar trebui sa mai insistam asupra consecintelor dezastruoase pe care le-ar putea avea.

Asa incat e mai bine sa privim cu obiectivitate aceasta masura a statului roman care nu face altceva decat sa vina in intampinarea ingrijorarilor care au condus la exprimarea rezervelor asupra capacitatii Romaniei de a fi o poarta de intrare ermetica, a Uniunii, la adresa produselor si infractiunilor ce pot afecta intregul organism comunitar.