Nu cred cã existã o formulã de împãrþire administrativã a þãrii perfectã, bunã în sine. Existã însã variante mai convenabile unor anumite grupãri Âsi mai neconvenabile altora, în funcþie de raportul de forþe de la un moment dat.
Dupã ce au venit la putere, comuniÂstii au înlocuit vechea împãrþealã în judeþe (în linii mari, cam cele de astãzi, plus cele din teritoriile care nu ne mai aparþin) cu una de inspiraþie sovieticã, în regiuni, subîmpãrþite Âsi acestea în raioane, reuÂsind practic sã dizolve dintr-un foc aparatul administrativ Âsi sã controleze mai strict orice miÂscare din societate. Atunci când a constatat cã primii secretari ai unor asemenea entitãþi capãtã o putere prea mare - în special cei ai disputatei Regiuni Autonome Maghiare - Ceausescu a apãsat pe coarda naþionalistã Âsi a reînfiinþat judeþele in 1968, ca o formulã nu doar mai elasticã ci Âsi mai eficientã din punctul de vedere al controlului centralizat.
Ce se întâmplã acum? Dintr-un punct de vedere - acela al necesitãþii reducerii cheltuielilor pe care le face statul cu propria sa întreþinere - propunerea de reorganizare administrativ-teritorialã a preÂsedintelui Bãsescu pare sã fie una judicioasã: mai puþine entitãþi, mai puþine administraþii locale, mai puþini funcþionari Âsi - poate - o mai mare flexibilitate. Adversarii proiectului - recte Opoziþia social-liberalã - sar ca arÂsi Âsi spun cã în spatele intenþiei se aflã, ca deobicei, intenþii necurate, între care cea principalã este perpetuarea la putere a reprezentanþilor PDL prin mãiestrele lucrãturi în confecþionarea noii structuri. ÂSi unii Âsi alþii Âstiu cã aÂsa ceva au fãcut chiar ei când s-au croit noile colegii uninominale din care au rezultat toate aiurelile din care s-a compus actualul parlament.
Eu sunt tentat sã-i dau credit preÂsedintelui: nici dracul nu poate fi atât de negru Âsi nici domnia sa atât de viclean Âsi de rãu intenþionat încât în spatele fiecãrei iniþiative sã stea exclusiv un interes partinic. ÂSi cred cã o împãrþire pe criteriul euroregiunilor ar fi mai bunã decât altele, evitându-se Âsi dublurile sau suprapunerile pe care le-ar determina aplicarea unor formule diferite. Cred însã cã Âsi unii Âsi alþii - putere Âsi opoziþie - au uitat un lucru fundamental: sã-l întrebe pe beneficiar ce pãrere are. El, poporul care merge la vot, ce crede? Cum s-ar îmbunãtãþi viaþa lui? ÃŽn forma actualã sau într-una viitoare?
Abia dupã ce îi vor fi prezentate ceea ce cred forþele implicate în disputã cã constituie avantaje Âsi dezavantaje, ar trebui sã aibã loc Âsi operaþiunea decisivã: un referendum! Pentru cã, uite, facem referendum pentru câþi parlamentari sã alegem - lucru care, în linii mari, lasã poporul rece - Âsi nu facem într-o chestiune care îi va influenþa direct Âsi dur existenþa?