Punctul pe Y / joi 09 august 2001 Nr: 390

Performanta si moralitate

Un sondaj efectuat recent arata, surprinzator, ca scandalul declansat de cercetarea presedintelui Chirac de catre justitia franceza in legatura cu o serie de voiaje si concedii efectuate din bani publici pe cand era primar al Parisului n-a avut nici un impact asupra opiniei publice, care-l crediteaza in continuare cu sanse mai mari decat premierul Jospin pentru nou mandat prezidential. Deci, in termeni strict legali, presedintele a gresit. Publicul insa nu crede acest lucru. Crede, probabil, ca un primar, sau un presedinte, are dreptul sa petreaca un concediu pe banii contribuabililor ale caror interese le apara in virtutea mandatului in restul timpului. Sa fi slabit vigilenta opiniei publice? Sa se afle morala publica in deriva? Clinton nu a avut prea mult de suferit de pe urma Scandalului Lewinski din partea opiniei publice. L-au hartuit colegii lui, politicienii. Publicului i-a fost chiar simpatica aventura sa din debaralele Casei Albe. In urma cu vreo opt ani, un senator care se inscrisese in cursa prezidentiala, Gary Hart, a fost nevoit sa se retraga cand s-a aflat ca a avut o amanta. Adlai Stevenson n-a reusit sa candideze pentru ca nu era insurat. Puritana socetate americana a evoluat insa cu pasi repezi in directia Tolerantei. Sau a Nepasarii fata de aspecte care au existat dintodeauna , dar s-a vorbit mai putin despre ele. Clinton a rezistat cu succes la Casa Alba opt ani,din care n-a fost unul in care sa nu iasa pe tapet cate o aventura gen Paula Jones.Asta nu l-a impiedicat sa conduca societatea si economia americana spre performante nemaiinregistrate pana atunci. Ce se intampla, deci, cu lumea? Devine tot mai putin sensibila la componenta morala a politicului, in favoarea pragmatismului? A trecut moda presedintilor piosi dar neperformanti?