Punctul pe Y / luni 26 iunie 1995 Nr:

PACTUL DE LA SNAGOV

Intr-o mass-media interesata mai degraba de catastrofe decat de constructii, vestea pactului de la Snagov a trecut aproape neobservata, publicatii cu ambitii nationale ignorand-o pur si simplu iar altele consemnand-o in treacat. Faptul este cu atat mai surprinzator cu cat ajungi sa ai impresia ca, daca la reuniunea de pe malul lacului Snagov a celor 13 formatiuni parlamentare s-ar fi inregistrat un esec, abia atunci cota de interes ar fi cunoscut culmi explozive. Motivele retinerii variaza de la neintelegere la intoleranta si de la orgolii marunte la resentimente de ordin personal.

Faptul ca pentru prima data de la Revolutie incoace (Revolutia insemnand ultimul moment cunoscut al unui acord general asupra unor chestiuni de interes fundamental national) s-a inregistrat mult doritul si mult blamatul, in acelasi timp, consens are o semnificatie care depaseste cadrul luptei de clasa, strada sau partid. Este pentru prima data cand se pune pe hartie, cu semnatura in clar, decizia de a merge intr-o anumita directie si nici daca am face abstractie de faptul ca aceasta directie se numeste Europa n-am putea sa o catalogam ca minora.
Intr-o societate ca a noastra in care in ciuda platformelor ideologice comune, unele aproape pana la identitate, viata politica e marcata de disensiuni acute de ordin personal sau emotional, acest acord poate capata semnificatia unui moment de bun simt national, iar consensul poate deveni un insemn al autenticei democratii. Pactul celor 13 de la Snagov poate insemna, daca o dorim cu adevarat, inceputul unui nou drum.