Punctul pe Y / joi 22 iunie 1995 Nr:

NĂSTASE

Adrian Nastase este, poate, cel mai reprezentativ produs al vietii politice postdecembriste. Generatia sa a avut in perioada dictaturii, sansa de a nu putea opta pentru activitati practice, instructia, perfectionarea intelectuala ramanand o constanta ale canei beneficii puteau fi cu greu evaluate in lipsa de perspectiva a sistemului. Ele ramaneau, mai degraba, un refugiu, un soi de viciu, prin care oameni de certa valoare se puteau sustrage (daca o doreau cu adevarat) integrarii in masinaria de partid si remodelarii personalitatii lor in patul de Procust al omului nou. De aceea, Adrian Nastase a aparut pe scena politicii cu atuul prospetimii si al noutatii intr-un context in care suspiciunile fata de un anumit soi de continuitate se manifestau cu violenta. Ca ministru de Externe a receptionat in plina figura socurile mineriadei, reusind performanta de a face ca lumea sa perceapa diferit politica interna de cea externa ale unei tari macinate de contradictiile unei tranzitii statice. A riscat, optand pentru nou-nascutul partid din schisma fesenista, caruia nimeni nu-i dadea prea multe sanse si, pierzand un portofoliu pe care si-l amenajase cu minutie, a castigat un fotoliu prezidential pe care-l onoreaza, de regula, cu prestanta. Ca delfin prematur deconspirat a receptionat in egala masura ostilitatea opozitiei si sicanele partenerilor. Ramane - conform unui recent sondaj - figura politica numarul unu a anului. Este un cadou (nu cumva unul otravit?) pe care presedintele Camerei il primeste din partea electoratului cu prilejul celei de-a 45-a aniversari care se consuma astazi si pentru care-i adaugam un calduros 'La multi ani!'.