Punctul pe Y / luni 07 noiembrie 1994 Nr:

Sindromul slugarniciei

A trecut o saptamana de la primele reactii starnite de 'balul partenerilor'. Reactii, in cea mai mare parte a lor, negative, ce ar putea fi sintetizate prin zicala populara 'tara arde si baba se piaptana'. Privite din acest unghi, lucrurile vor aparea mai totdeauna la fel: tara arde mai mereu.
Mi-amintesc ca in decembrie '91, primul 'Bal de Cristal' a starnit aceleasi reactii din partea unor confrati de presa mai populisti, care vedeau o contradictie de tipul 'imparat si proletar' intre luxul si eleganta din saloanele Intercontinentalului si copiii strazii, infrigurati si flamanzi.
De ce a starnit resentimente 'Balul' organizat de ministrul Apararii in onoarea parteneriatului pentru pace? Raspunsul mi se pare foarte simplu: din cauza servilismului Televiziunii. in conditii normale, Balul ramanea o manifestare ca oricare alta, ce n-ar fi interesat si afectat decat pe cei implicati. Proasta inspiratie a conducerii TVR de a-l transmite in direct si la o ora de varf a facut un enorm deserviciu insesi ideii de parteneriat - una dintre putinele care au generat consens politic la noi. Slugarnicia de care au dat dovada cei ce si-au inchipuit ca in felul acesta vom face 'frumos' in fata Vestului se trage direct din slugarnicia cu care pana mai ieri faceam frumos in fata Estului. Nu balul a fost, de fapt, cel care i-a iritat pe telespectatori, ci faptul ca au fost obligati - printr-un act gratuit, in fond - sa suporte un lucru care nu-i interesa.