Punctul pe Y / joi 19 ianuarie 1995 Nr:

Averile de tranzitie

Intr-un recent interviu televizat (la TELE 7abc), generalul Costica Voicu, intrebat fiind daca crede ca se pot face averi de miliarde in doar cativa ani, cu mijloace licite, s-a aratat extrem de reticent. O reticenta ce ar putea avea un impact negativ asupra relatiilor dintre institutia din care face parte si unii dintre puternicii zilei. Desi sunt de acord, pe fond, cred insa ca asertiunea dlui general ar trebui nuantata. Istoria, mai ales cea moderna, arata ca, in majoritatea cazurilor, marile averi, facute cu pistolul sau cu japca, au devenit onorabile abia in a doua generatie, atunci cand originea a inceput sa se piarda in ceata uitarii. Pe de alta parte, a fost mereu prezenta ramura 'imbogatitilor de razboi' sau de conjunctura - embargouri, sanctiuni, blocade, conflicte - din care deriva, discret, ramura care ne intereseaza: cea a averilor facute in conditiile incerte ale unei tranzitii complicate si uneori buimace. Cei care au reusit sa stranga bani cu ghiotura in acest interval n-au trebuit, neaparat, sa calce legea (daca ea exista). Ei au avut darul sa se orienteze mai bine decat altii in hatisul unei legislatii peticite, cautand gaurile prin care s-au strecurat cu abilitate, reusind sa scoata, din dezastrul general, niscai profit personal.

Evident, exista pericolul generalizarii (pentru ca, desigur, exista si exceptii notabile, din care fac parte mai ales cei care au cunoscut si au respectat rigorile economiei de piata), dar cred ca actuala clasa a oamenilor avuti s-a constituit nu neaparat prin ilegalitate, ci mai ales printr-o apreciere 'nuantata' a rigorilor morale.