Luminile oraÂsuluiUna dintre cele mai dramatice - pe plan psihologic - consecinþe ale austeritãþii socialiste a fost afundarea oraÂsului în întuneric. Pe altarul economiei de combustibil necesar unei industrii energofage au fost sacrificate, una câte una, lãmpile felinarelor, puþinele reclame Âsi firme, programele TV... Bezna oraÂsului s-a întins în suflete si în conÂstiinþe, fãcându-ne mai egoiÂsti Âsi mai intoleranþi decât reuÂsiserã metodele clasice de formare a 'omului nou'. Anul acesta, BucureÂstiul este, parcã, mai luminat ca oricând. Nu este, în nici un caz, decorul de sãrbãtori al marilor metropole occidentale. Dar Âsiragurile de becuri multicolore, brazii ornaþi cu lumânãri, stelele de pe stâlpii electrici ne fac sã întrezãrim ceva din bucuria cu care alþii - mai lipsiþi decât noi de grijile cotidiene ale hranei Âsi cãldurii - întâmpinã anul nou, în care au mai multã încredere decât noi. Este un început dãtãtor de nãdejde Âsi de optimism pe care ni-l dorim cu toþii mai adevãrat. Desigur, într-o manierã proprie epocii întunericului, ne-am putea ridica cu mânie proletarã: cu banii risipiþi pe becuri, ghirlande Âsi brazi luminaþi s-ar fi putut hrãni Âsi îmbrãca nu Âstiu câþi copii ai strãzii, urgisiþi de o soartã parcã mai rea astãzi decât ieri.! Este adevãrat. Dupã cum la fel de adevãrat este cã sufletul are si el nevoie de o hranã, iar luminile inutile ale oraÂsului din acest prag dintre ani tocmai asta sunt... |