Punctul pe Y / vineri 09 decembrie 1994 Nr:

Violenta cu manusi

Exista sentimente pe care scrisul nu ti le poate oferi. Unul dintre acestea este dialogul direct cu consumatorul de informati si este sansa audiovizualului de a compensa in acest fel dezavantajul lui 'verba volant'. De cateva saptamani, particip cu interes la o emisiune a postului de radio 'Antena Bucurestilor', care se numeste 'A patra putere fata-n fata cu bucuresteanul'. Este vorba, bineinteles, despre presa. Cei care pun mana pe telefon si suna redactia au, in general, motivatii puternice de ordin personal. Dar nu numai. M-a impresionat, luni, apelul unei ascultatoare care ne implora pe noi, presa, sa facem ceva pentru ca idealul celor care au murit scandand 'Fara violenta' sa devina o realitate. Aparent, violenta, violenta strazii si a reactiilor umane a scazut pe masura ce ne-am facut loc in tiparele statului de drept.

Creste, insa, periculos un alt fel de violenta. VIOLENȚA CU MĂNUSI! Coruptia, birocratia, indiferenta, cinismul. Suntem agresati, din ce in ce mai mult, in acest mod periculos de subtil, ale carui efecte devastatoare nu vor intarzia sa se vada in conceptia de viata a unei intregi generatii. Cea obligata sa se apere de violenta prin violenta. Oare cate constiinte, cata sensibilitate, cata incredere vor trebui sa fie ucise pentru a se face, din nou, auzit tragicul apel: 'Fara violenta!'?