Printre pasagerii cursei speciale aeriene care a purtat delegatia romana spre New York, cu prilejul vizitei presedintelui lliescu in SUA, s-a aflat si generalul Spiroiu. Domnia sa nu facea parte din delegatie. Profita doar de aceasta ocazie pentru a efectua - ca orice militar constiincios - o recunoastere a noului sau loc de munca. Pentru ca dl general Spiroiu are un nou loc de munca. Poposind in gradina ministerului de Externe, fostul ministru al Apararii va fi numit, in curand, consilier la misiunea romana de pe langa ONU. Dupa ce a ratat NATO, iata-l castigand un premiu transatlantic pentru care, la fel de constiincios, a buchisit tot drumul un ghid de conversatie romano-englez. Nici faptul ca nu prea stie limba generalului Washington si nici acela ca se va produce o veritabila destabilizare in forul mondial -fiind singurul general-locotenent printre sute de maiori si colonei - nu i-a descurajat pe cei care vegheaza cu grija la soarta celor dezmosteniti din sinecuri pe motive de atingere a treptei de incompetenta. Cazul ministrului Spiroiu nu este singular. Este un adevarat sindrom care face ca posturi importante din diplomatie, cu rol major in dezvoltarea intereselor nationale, sa fie acordate ca premii de consolare. Pe principiul acesta nu m-as mira sa aflam, maine-poimaine, ca generalul Florica a fost numit si el pe undeva. Poate pe la NATO, unde tot are prieteni raportori...