Conflictul Âsi armonia de interesePânã sã-i semnaleze jurnaliÂstii cazul, fostului - deja - ministru al Muncii, Nelu Ioan BotiÂs, nici nu i-a trecut prin cap cã s-ar putea afla într-un conflict de interese. Ale cui cu cine? Ba, din contrã, domnia sa putea sã fie convins cã este o conjuncþie aproape perfectã, în care interesul statului, de a consuma ceva fonduri europene - dintre cele care Âsi aÂsa zac neaccesate - Âsi interesul familiei sale, de a pune osul la treabã, pin nevastã, în reconversia profesionalã a unora dintre cei pe care politica guvernului Boc i-a trimis în Âsomaj, contra unei modice retribuþii pentru servicii de consiliere, de vreo 80 de milioane pe lunã, coincideau aproape perfect. Cu atât mai mult cu cât asociaþia care-Âsi asuma aceastã dificilã sarcinã fusese înfiinþatã chisr de cãtre dl ministru, pe când era doar Âsef peste Âsomerii din Satu Mare, scop în care a pus la dispoziþia societãþii propriul sãu domiciliu Âsi propriul sãu telefon. Dubiile iniþiale pe care le-a avut dl BotiÂs, legate de incompatibilitate Âsi eventuala lipsã de moralitate a acestei acþiuni sunt Âsi ele pe deplin justificate. Aceastã amplã operaþiune de reconversie profesionalã a poporului român a devenit cea mai eficientã formã de accesare a fondurilor europene. Au înflorit, pur Âsi simplu, pe tot cuprinsul þãrii, fundaþii Âsi asociaþii care au decis sã-Âsi asume aceastã dificilã sarcinã. Au obþinut banii europeni cu uÂsurinþã - mai ales când în compunerea echipelor de specialiÂsti s-au aflat reprezentanþi ai unor partide cu renume prin instituþiile responsabile de derularea proiectelor. Zeci, sute de mii de persoane din anturajul iniþiatorilor - de la membri de familie, la cumetri Âsi amici - au devenit peste noapte specialiÂsti în diverse discipline, ale cãror taine le-au dezvãluit unor cursanþi strînÂsi cu arcanul de pe la cârciumile în care-Âsi fãceau veacul. Dacã cineva îÂsi va pune în minte sã facã o statisticã a românilor care au trecut prin astfel de cursuri, va avea surpriza sã constate cã în România nu numai cã n-ar trebui sã existe Âsomaj, dar cã am fi nevoiþi sã aducem forþã de muncã de pe aiurea. Cinstit vorbind, deci: de ce sã aibã mustrãri de conÂstiinþã dl BotiÂs, când mai toatã lumea pe care o Âstia dânsul fãcea aÂsa ceva? Nu s-a aruncat sã facã afaceri cu statul, n-a înfiinþat firme cãrora sã le facã rost de contracte cu instituþiile pe care le patrona, n-a înÂselat fiscul cu plata TVA-ului sau a impozitelor - cum fac atâþia dintre colegii domniei sale de parlament Âsi de guvern. A contribuit doar la ridicarea nivelului de pregãtire al maselor Âsi a stimulat abosrbþia de bani europeni. Cã o parte au ajuns Âsi în buzunarele consoartei nu poate constitui un capãt de þarã: unde este, deci, conflictul de interese? |