Punctul pe Y / marți 08 martie 2011 Nr: 3240

Reforma in PDL: ramane cum s-a stabilit!

Una dintre obsesiile constante ale lui Traian Basescu este „reformarea” statului. N-am inteles exact ce intelege presedintele prin aceasta operatiune, dar banuiesc ca ea se refera, in principal, la schimbarea unor persoane aflate in functii cheie cu altele , apte sa raspunda mai prompt comenzilor. Cel putin acesta este semnalul pe care l-a dat in partidul pe care-l pastoreste, cand a avansat ideea ca gruparea din care fac parte noii veniti in partid, intre care Macovei, Preda, Voinescu sau Ungureanu ar trebui sa aiba acces la functiile de conducere din. Argumentul presedintelui a fost ca fata de mebrii cu vechime, care nu sunt dispusi sa schimbe ceva in mecanismele care le sustin „setea de putere”, acestia ar fi mai fi apti sa promoveze niste reforme care sa mai atenueze perceptia de partid al corputilor pe care PDL-ul a propagat-o de cand se afla la putere.

Incurajati de acest semnal, „tinerii reformisti” s-au pus pe treaba si au elaborat un set de propuneri intre care s-a detasat aceea a suspendarii din partid a membrilor cu „bube”, sau a celor asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie. La Consiliul National de sambata, propunerea a fost pur si simplu pulverizata de atentionarea ca prevederi similare exista deja in statutul partidului si ca n-ar fi etic ca niste persoane sa fie supuse oprobriului, inainte ca ele sa fie trimise in judecata. Propunerea din subsidiar, legata de vechimea in partid (reformistii n-au stagiu, ei fiind veniti, practic, odata cu intrarea la guvernare) a fost tratata cu intelegere partiala, propunandu-se ca eventualele derogari sa se acorde la cererea inpricinatilor.

Practic, Consiliul a respins orice demers reformator, batandu-se moneda pe vechime, devotament si pe rolul veteranilor in cresterea partidului. Inclusiv oameni considerati apropiati ai presedintelui, ca de pilda propria sa fiica, au lasat sa se inteleaga ca aceste masuri ar fi daunatoare, intr-un moment in care PDL-ul trebuie sa-si regenereze fortele. Chiar daca Emil Boc a fost omagiat in fel si chip pentru rolul sau, dincolo de cuvinte s-a lasat de inteles ca rolul sau s-a cam terminat si ca partida lui Blaga porneste favorita in compania pentru 14 Mai, reformatorilor ramanandu-le sansa sa-si linga ranile si sa marsaluiasca disciplinat in plutonul condus de cei carora le datoreaza actualele lor calitati de parlamentari sau europarlamentari.
Ocupat sa reprezinte partidul la o reuniune de varf a „popularilor” europeni, Traian Basescu n-a apucat sa comenteze evenimentele. Au facut-o insa cei care au sesizat faptul ca pentru un partid aflat la putere, o reformare este practic imposibila, daca nu riscanta, ea putand sa dezintegreze esafodajul uman pe care se sprijina acesta. Ce s-ar intampla daca baronii locali, care tin in maini toate functiile (si resursele financiare) puterii, ar fi retrasi? Nastase a incercat o astfel de opreatiune, cand i-a trecut in rezeva pe baronii locali Mischie, Bebe Ivanovici, Savu si alti cativa, si cand a schimbat echipa de conducere cetnrala, chiar inainte de alegerile din 2004. Rezultatul? A pierdut si la locale, si la general, ba chiar si la prezidentiale. Cu siguranta ca Basescu nu doreste asa ceva, mai ales ca situatia partidului sau este incomparabil mai precara decat a PSD-ului in 2004 si ca va accepta sa lase in continuare puterea celor „ahtiati” dupa ea si sa mai amane o eventuala ofensiva reformista pentru cand exponentii sai vor mai prinde ceva cheag.