Punctul pe Y / vineri 25 februarie 2011 Nr: 3234

Cine este contra...garantarii?

Joi a avut loc la Iasi un eveniment care a beneficiat de o atentie temperata din partea mass-media. Este de inteles - afisul zilei fiind sustinut de Bercea Mondialu si de scandalul din vami, evenimente intoarse pe toate fetele de comentatori de pripas si de specialistii in orice, care populeaza cu insistenta mediile nevoite sa traiasca de pe urma a ceea ce se intampla, sau nu se intampla, dar trebuie interpretat ca atare.

La Iasi, Camera de Comert a fost gazda unei reuniuni la care au participat specialisti din mediul bancar, de o parte, si reprezentanti ai napastuitelor interprinderi mici si mijlocii - cele de la care guvernul asteapta minuni, dar pentru care nu se prea face mare lucru. Reuniunea a fost provocata de catre Fondul Roman de Contragarantare, institutie de credit intrata in joc anul trecut, sub presiunea crizei, si Institutul Bancar Roman, entitate ce-si propune sa fie un fel de laborator pentru implementarea culturii bancare intr-o societate care abia isi formeaza deprinderi elementare. Iasi-ul este a doua locatie de pe harta unui serial care a debutat la Bucuresti si va continua la Cluj si Timisoara.

Ce au discutat participantii la conferinta avand ca obiect imbunatatirea si amplificarea solutiilor de creditare a IMM-urilor tine mai ales de aspectele practice de circuitul creditului in natura si, mai ales, de piedicile care apar in calea acestuia. Se confrunta doua pozitii: reticenta bancilor in a acorda credite unor investitori care, de cele mai multe ori, nu dispun de garantiile sofisticate pe care le reclama acestea, si lehamitea sau neincrederea „imemistilor”, confruntati nu doar cu efectele adesea dramatice ale crizei, dar si cu lipsa de interes fata de acest sector al celor care - dupa plastica exprimare a presedintelui FRC Ioan Hidegcuti - „stau calare pe bani”, dar nu-i ofera celor care au nevoie. „Cheia” reuniunii a constat tocmai in evidentierea rolului pe care institutia contragarantarii trebuie sa-l joace in acest proces. Ori, multa lume, chiar dintre cei direct implicati, ori n-a auzit ori nu cunoaste rolul acestui instrument de baza al masinariei creditului. Garantarea creditelor este fragila, in absenta contragarantarii, la fel cum asigurarile au dificultati de functionare fara reasigurare . In cazul de fata, Fondul Roman de Contragarantare a aparut tarziu, si sub presiunea crizei, fiind considerat una dintre parghiile care ar putea contracara efectele recesiunii in domeniul in care interventiile ar putea activa cu un grad sporit de succes. Manifestarea de la Iasi ramane, cel putin pentru moment, una dintre putinele menite sa completeze lacunele din cultura generala economica a celor care fac sa functioneze mecanismul delicat al creditului si sa redea acestuia rotita lipsa.