Punctul pe Y / joi 20 ianuarie 2011 Nr: 3210

Dulai si catei comunitari

De acum, cand chestiunea aderarii noastre la Spatiul Schengen s-a cam clarificat - in sensul ca vom astepta urmatorul „val”, dupa „scenariul” NATO - lucrurile pot fi evaluate mai la rece.

Admiterea in spatiul comun european nu are valoarea si importanta practica pe care au avut-o celelalte etape ale integrarii. Schengen si Euro sunt doua escale „tehnice”, ca sa le spun asa, iar impactul lor asupra existentei romanilor are grade diferite de complexitate. Libera circulatie in Europa ne-a fost deja asigurata si putem calatori aproape oriunde doar cu buletinul.

Afectate raman comertul intercomunitar si transporturile, care creeaza dificultati celor implicati. Cealalta problema - cea legata de siguranta pe care Romania ar trebui sa o confere intregului spatiu european prin noul sau rol de gardian - este mai complicata. Stim foarte bine - nu trebuia sa ne-o spuna nici Angela Merkel si nici Sarkozy - ca aici avem probleme. Ca coruptia atinge niveluri pe care rareori le dezvaluie demersul anti-coruptie. Ca traficul de persoane si contrabanda n-ar fi posibile fara „cooperarea” institutiilor abilitate si ca acestea vor avea in noul lor rol cam aceeasi componenta si aceleasi „rezerve de cadre” calificate. Stim, de asemenea, foarte bine, ca ele sunt doar verigi ale coruptiei ce urca la nivel inalt pe filiera politica. Si ca atata timp cat nu se va face curatenie in aceste „ograzi”, geaba vor veghea aparatele de infrarosu si microunde, daca vor fi manevrate de persoane rau intentionate.

Mai stim insa, chiar cei care au cerut amanarea datei de aderare, ca acest gen de probleme nu se rezolva in 6 luni sau un an. Ca e nevoie de timp pentru a se putea realiza inclusiv selectia naturala a personalului. Asa incat veto-ul frantuzesc nu reprezinta o solutie ci doar o amanare a acesteia. Vom fi mai pregatiti, in toamna, din acest punct de vedere? Teama mi-e ca nu. Atunci?

Cred ca solicitarea amanarii reprezinta cel putin un precedent periculos. Si anume, ea deschide portita prin care regulile se modifica in timpul jocului. Cand ele pot deveni din ce in ce mai complexe sau mai arbitrare. Ar fi fost una daca la debutul companiei de securizare, Romaniei si Bulgariei li s-ar fi spus clar: la data integrarii coeficientul de coruptie dovedita va trebuie sa fie „X”. Ori asa ceva este imposibil. Coruptia nu este un fenomen masurabil la vedere. Iar ceea ce se dezvaluie justitia nu indica amploarea sa. Mai degraba cred ca tocmai responsabilitatea acordata Romaniei si Bulgariei ar fi de natura sa intareasca coeficientul de corectitudine. Totodata, solicitarea Frantei vine sa traseze o noua granita interioara intre „seniorii” uniunii si „juniorii” acesteia, acordand unora drepturi in plus iar altora sporindu-le obligatiile. Practic, se statueaza o delimitare formala intre „dulaii” si „cateii” comunitari, stimuland reactii de adversitate al caror impact, intr-un sistem bazat pe consens, poate fi devastator.