Punctul pe Y / vineri 29 octombrie 1999 Nr:

De ce-l doare fondu'pe domnul Remes

„D-aia ma doare Fondu'' - a exclamat, in inimitabilu-i stil, ministrul Finantelor, cu cateva ore inainte ca F.M.I.-ul sa ia o decizie in legatura cu conditia pusa Romaniei de a obtine, inaintea transei a doua a acordului, un imprumut de pe piata privata de capital. Ce inseamna asta? Inseamna ca Fondu' dorea sa vada daca si de cata credibilitate se mai bucura Romania pe „piata libera' a imprumuturilor - adica acolo de unde ar trebui sa faca rost in mod curent de banii de care are nevoie. Pentru ca Fondu' e un organism special, un fel de AVAB mondial, care-ti da cu taraita daca faci ce-ti spune el. Si asta pentru ca nimeni nu mai crede ca tu esti in stare sa-ti gestionezi singur nevoile si atunci trebuie sa ti se spuna: de atata mananci, de atata te-mbraci, de atata iti vezi de sanatate, iar distractiile le lasi ca n-ai nici cu ce si nici de ce.

Este cea mai rea situatie in care poate sa ajunga o tara. Cu atat mai rea cu cat retetele Fondului n-au prea dat rezultate pe unde au fost aplicate si e greu de conceput ca vor da tocmai la noi. Daca in urma cu vreo trei - patru ani reuseam surpriza de a obtine un imprumut sindicalizat de pe piata libera (acord negociat de fostul viceguvernator al BNR, Vlad Soare) era pentru ca situatia nu devenise inca atat de critica. Pe atunci se mai credea ca criza poate fi gestionata, iar tandemul Vacaroiu - Florin Georgescu isi mai putea permite luxul sa-1 tina pe la usi pe Watson (daca nu ma insel, asa-1 chema pe inaintasul lui Zervoudakis). Tot pe atunci, Bancorexul parea o banca solida, cu un loc bun in clasamentul est-european si lumea mai credea intr-o schimbare. Schimbarea s-a produs, dar nu in directia asteptata. D-aia il doare acum pe dl Remes Fondu'.