Punctul pe Y / Friday 08 October 1999 Nr:

Izmenele lui CeauÂsescu

Mã vãd nevoit sã revin pe aceastã temã. Sigur, e bine sã ai iniþiativã Âsi spirit comercial, mai ales când finanþele þãrii sunt cum sunt, Âsi sã valorifici moÂstenirea totalitarã, în folosul nostalgicilor sau al curio- Âsilor de pretutindeni. Nu mi se pare o blasfemie sã scoþi la vânzare maÂsinile Âsi bãrcile lui CeauÂsescu - mai ales cã nu erau ale lui. Erau ale noastre, ale întregului popor, Âsi noi i le pusesem la dispoziþie - prin Gospodãria de Partid. Dar sã-i vinzi Âsepcile Âsi izmenele mi se pare prea de tot.

Pe reþeta asta, peste vreo 10-20 de ani, Regia Protocolului de Stat va putea face licitaþii cu cravatele lui Iliescu, Âsosetele lui Constantinescu Âsi papioanele cui o mai veni la Cotroceni. Existã aici o graniþã sensibilã, pe care, în pornirea lor comercialã, organizatorii licitaþiei n-au sesi- zat-o: aceea dintre bunurile aparþinãtoare statului, puse la dispoziþia unor conducãtori mai mult sau mai puþin vremelnici Âsi bunurile personale ale aceloraÂsi. Este o lipsã de bun simþ Âsi de decenþã sã scormoneÂsti printre rufele cuiva Âsi sã faci din ele drapele ale spiritului capitalist Âsi aici, cred, era nevoie de o reglementare de tip legal. Nu mai vorbesc de, oroarea de a trece în aceeaÂsi categorie obiecte sau însemne oferite de alþi Âsefi de state: acestea - cel puþin din respect pentru dãruitori - ar trebui sã continue a face parte dintr-un fond cu valoare documentarã Âsi istoricã. Aici nu mai e vorba de dictaturã sau de democraþie. E vorba doar despre mãsurã Âsi decenþã - sortimente complet absente din recuzita prin care au dat iama RAPPS-iÂstii.