ÂSansa noroculuiNiciodatã nu s-a vorbit atât de mult ca acum despre Âsansã Âsi despre câÂstig. Este, pare-se, cuvântul de ordine într-o lume în care munca produce, încã, cele mai mici Âsi mai neîndestulãtoare beneficii. Ziarele Âsi posturile de televiziune nu mai contenesc în a prezenta modalitãþile în care poþi deveni miliardar sau mãcar milionar. Nu trebuie decât sã dai un telefon la „opt-nouã', sã decupezi un talon din ziar, sã trimiþi niÂste capace sau etichete... te întrebi, cu o asemenea ploaie de premii, cum de nu devine România Þara Milionarilor Fãcuþi Peste Noapte.. România nu este o þarã de milionari. Nici mãcar din cei fãcuþi peste noapte. Este o þarã de amãrâþi cãrora le ia apa tot avutul peste noapte, e o þarã în care numãrul pensionarilor este pe punctul de a-1 depãÂsi pe cel al salariaþilor (ceea ce constituie un simptom dramatic), o þarã în care copiii terminã Âscoala pentru a îngroÂsa rândurile Âsomerilor. Este o þarã în care Âsansa celor 10-12 salarii primite drept compensaþie pentru licenþiere nu poate, nu are cum sã constituie baza unei afaceri private, þara în care bãncile cer garanþii duble faþã de valoarea împrumutului (de la amãrâþi - la granguri le oferã miliarde fãrã nici o garanþie), þara în care dãrile, impozitele Âsi accizele fac imposibilã aproape orice afacere cin- stitã, þarã în care Âsansa este a celor care dau din gurã Âsi din coate, nu a celor care folosesc în mod tradiþional mintea Âsi braþele. Nu Âsansa - care înseamnã a pregãti cu grijã Âsi inteligenþã terenul pentru un câÂstig - ci norocul chior, stimularea deÂsãnþatã a speranþei deÂsarte guverneazã mediul moral al unei Românii aflate în tunelul unei crize profunde, cãreia nu i se mai zãreÂste vreo luminiþã, la nici un capãt de tunel al Tranziþiei. |