"Argumentul" lui BãsescuIntenþia dlui Bãsescu de a introduce organul ministerial în orificiile sindicale a fãcut vâlva în presã, gazetele întrecându-se în a reproduce, pe prima paginã, schimbul de amabilitãþi dintre cele douã tabere, în cursul cãrora nimeni nu a vrut sã se lase mai prejos. Reacþiile ambelor pãrþi par de înþeles - pânã la un punct - Âsi ele derivã dintr-o lehamite generatã de lipsa oricãrei surprize. Pentru cã cel puþin în acest domeniu - mã refer la Transporturi - formele pe care le îmbracã protestul nu reuÂsesc, în mod obiectiv, sã-i lase indiferenþi pe oameni. Grevele feroviare au punctat în modul cel mai dur Âsi mai pãgubos lungul „rãzboi rece' dintre guverne Âsi sindicaliÂsti. ÂSi unii, Âsi alþii par a se fi sãturat de monotonie Âsi poate cã de aceea au început sã-Âsi condimenteze dialogul cu amãnunte picante. Este faza de „golãnealã', domeniu în care sindicaliÂstii cu veleitãþi par a-Âsi fi gãsit naÂsul în marinarul care a ancorat în Palatul CFR. Este, totodatã, momentul care prevesteÂste cã, odatã consumate Âsi urãrile de bine, nu mai rãmâne altã soluþie decât cotonogeala. Pentru cã, aÂsa cum spuneam, lucrurile au ajuns într-un punct mort: tot mai des Âsi mai cu hotãrâre, sindicatele cer exact ceea ce economia prezentã nu poate oferi - slujbe sigure Âsi salarii mai mari! Tot mai des Âsi mai fãrã speranþã, guvernul îÂsi întoarce pe dos buzunarele goale, gest care pare sã-i lase indiferenþi pe protestatari, Âsi ei tot mai imuni în fata discursurilor explicative care li se servesc cu regularitate, de nouã ani. AÂsa cã mã întreb, cu toatã rezerva faþã de procedeu, dacã nu cumva argumentul care poate sã readucã lumea cu picioarele pe pãmânt este tocmai cel folosit de dl Bãsescu. Cine Âstie... |