Punctul pe Y / Tuesday 11 August 2009 Nr: 2831

Vacanþa cãpÂsunarilor

Curg valuri-valuri maÂsinile strãine pe la vãmile din Vest. Nu, nu sunt turiÂstii care au vãzut spotul „Land of choice” al dnei Udrea, pe Eurosport, Âsi se grãbesc sã se bucure de avantajele pe nedrept ignorate ale unui paradis turistic emergent. Sunt conaþionalii noÂstri, plecaþi, tot aÂsa, valuri-valuri, atunci când criza nu-Âsi arãtase colþii Âsi când cãpÂsunile spaniole nu mai pridideau sã fie culese de marocani, fiind nevoie de sânge proaspãt în vinele economiilor occidentale.

Fenomenul nu are mai mult de zece ani. El a precedat intrarea noastrã în Uniunea Europeanã Âsi a marcat primul export de forþã de muncã, în special necalificatã. Câteva judeþe în care sãrãcia era cronicã au livrat materia primã. Comune întregi au fost lãsate doar în grija bãtrânilor Âsi a copiilor, maturii constatând cã nu ar putea nicicând câÂstiga acolo cele câteva sute de euro pe care-i ofereau fermierii spanioli, portughezi, italieni sau chiar greci. A urmat apoi cel de-al doilea val - cel al constructorilor. AceÂstia au avut avantajul de a nu lucra temporat, ca cãpÂsunarii. Ei au fost primii care s-au gândit sã-Âsi aducã Âsi familiile Âsi sunt cei care au format comunitãþi masive de emigranþi. Ani întregi PIB-ul naþional s-a sprijinit pe banii trimiÂsi de cãpÂsunarii de toate soiurile acasã, la familii. Am fost inundaþi de valuta ce a echilibrat un buget care Âschiopãta serios din cauza dezechilibrelor marcate ale economiei. O economie în care importurile depãÂseau sistematic exporturile. Importul de cash a fost unul dintre pilonii pe care s-au sprijinit feluritele construcþii bugetare bazate pe „duduitul” unei economii destul de nesãnãtoase.

Criza a dat - cum era de aÂsteptat - o loviturã serioasã imigranþilor. Ei au fost primii de care întreprinzãtorii occidentali s-au debarasat când Âsi-au reconsiderat bugetele. Cea mai mare loviturã a venit dinspre sectorul construcþiilor din Spania, care grupa Âsi cel mai mare eÂsantion de imigranþi români. Au scãzut dramatic trimiterile de cash, acasã, pentru cã oricum abia se mai câÂstiga cât sã supravieþuiascã pânã la o teoreticã revigorare economicã. Deficitul bugetar al României se cauzeazã într-o mãsurã considerabilã banilor care nu mai vin de prin diverse direcþii. Bani care, dealtfel, nu prea au contribuit, de-a lungul perioadei de prosperitate, la vreo consolidare economicã: ei au fost irosiþi, de regulã, pe construcþia de case, în localitãþi lipsite de infrastructurã, Âsi pe bunuri de folosinþã îndelungatã, aduse din import. Banii cãpÂsunarilor n-au finanþat afaceri, ci au consolidat consumul.

Românii care vin în vara asta acasã, cu mai puþine cadouri Âsi mai puþini bani decât altãdatã, nu mai vin de plãcere. Vin de nevoie. Iar ceilalþi nu prea au vreo Âsansã de a gãsi altceva de lucru.

Vacanþa „cãpÂsunarilor” din 2009 e o vacanþã tristã, într-o þarã tristã Âsi într-o vreme tristã.