A trecut mai bine de un an de când un telefon primit la ora patru dimineaĂža de la redacĂžia de Âstiri a PRO TV mĂŁ scotea brusc din aÂsternut. Sergiu Toader mi-a oferit atunci primele informaĂžii: la StoeneÂsti este pe punctul de a se ĂŽncheia marÂsul minerilor. Eram invitat sĂŁ ajung rapid la studio pentru a comenta, ĂŽmpreunĂŁ cu Lucian MândruÞã, transmisia ĂŽn direct de pe malul Oltului.

Trecuse mai puĂžin de o lunĂŁ de la ultima ameninĂžare minereascĂŁ asupra Capitalei, ĂŽncheiatĂŁ cu ciudata „pace de la Cozia'. O pace extrem de fragilĂŁ, cum avea sĂŁ se vadĂŁ ĂŽn foarte scurt timp. Scânteia care a aprins fitilul ultimei mineriade a fost sentinĂža CurĂžii Supreme de JustiĂžie care anula precedenta condamnare a lui Cozma, de 2 ani, ĂŽnlocuind-o cu alta de 18 ani ĂŽnchisoare. O jonglerie tipicĂŁ justiĂžiei române „reformate' de ministrul Stoica, care a demonstrat cât de elastic este Codul nostru Penal atunci când interesele superioare o cer.

Din pĂŁcate pentru nefericiĂžii locatari ai VĂŁii Jiului, marea expediĂžie n-a avut un program social. Ea a fost, pur Âsi simplu, o izbucnire de orgolii a celui care ajunsese sĂŁ se creadĂŁ - datoritĂŁ slĂŁbiciunilor autoritĂŁĂžilor - mai presus de lege. Iar orgoliul 1-a pierdut. Pentru cĂŁ la StoeneÂsti minerii n-au mai fost mobilizaĂži de aspiraĂžia legitimĂŁ a dreptului la muncĂŁ Âsi la viaÞã decentĂŁ. A fost un handicap psihologic major care, combinat cu frustrarea jandarmilor, umiliĂži la CosteÂsti, a condus la dezastrul de pe câmpul de luptĂŁ al oÂstilor, pânĂŁ atunci mereu victorioase, ale lui Cozma. Cu o amarĂŁ ironie, am constatat, ĂŽn comentariul din acea dimineaÞã, cĂŁ ceea ce s-a ĂŽntâmplat la pod a confirmat reputaĂžia istoricĂŁ a zonei Caracalului: cĂŁci ĂŽn '99, acolo s-a rĂŁsturnat... autobuzul cu mineri! Cu mineri fraieri - pentru cĂŁ aceÂstia s-au comportat cu naivitatea tipicĂŁ a maselor de manevrĂŁ. ÂSi ĂŽn '99, Âsi ĂŽn '91, Âsi ĂŽn '90. Cu marÂsul de la StoeneÂsti - am spus atunci - se ĂŽncheie un capitol din istoria postrevoluĂžionarĂŁ a României: acela al strĂŁzii ca loc de dezbatere publicĂŁ. ÂSi contondentĂŁ. Este un sindrom pe care l-a declanÂsat ĂŽnsĂŁÂsi RevoluĂžia Âsi pe care nu-l poate anihila decât sentimentul unei democraĂžii autentice. La care n-avem, ĂŽncĂŁ acces.