Dupa ce a ispasit aproape trei ani dintr-o condamnare pe care, la urma urmelor, si-a pronuntat-o singura, Ioana Maria Vlas, 'arhitecta' celei mai spectaculoase prabusiri financiare de dupa Caritas, a hotarat sa schimbe locul de detentie. S-a dus la ambasada Romaniei din Tel Aviv, a spus cine este si a cerut documentele necesare pentru a putea reveni in tara si a da seama - cand nimeni nu se mai astepta - de cele intamplate cu cei 300.000 de amagiti de posibilitatea unui castig usor si rapid.

Ioana Maria Vlas a optat pentru nelibertate cu mult inainte sa se fi declansat crahul FNI. Nimeni altcineva nu putea sa stie mai bine ca ea spre ce se indrepta. Unica solutie era prelungirea agoniei. Nu s-a intampat asa. A fost suficient un zvon, o boare de neliniste, pentru ca dezastrul sa se propage cu viteza fitilului unei bombe. Explozia a prins-o undeva pe drumul inspre ceea ce avea sa constituie puscaria voluntara din Israel. Haituita, tematoare, a stat inchisa in casa, tremurand de teama la orice sonerie, la orice apel telefonic, la orice umbra profilata in dreptul storurilor trase cu grija. Probabil ca nimic nu poate fi mai rau decat asta si nu este de mirare ca in cele din urma a preferat sentinta mai usoara: cea dintr-o puscarie adevarata, in care sti de ce si pentru cat timp vei sta.

Asta cred ca este explicatia gestului - surprinzator, pentru multi - al Ioanei Maria Vlas. Odata cu intrarea in celula din Rahova cred ca si-a regasit deja o parte din liniste. Ramane insa povara lucrurilor pe care le stie si pe care, probabil, nu le va spune nimanui. Pentru ca nu-i este de folos. Fosta presedinta a FNI stie ca tarandu-i pe altii dupa ea nu mai poate spera la nimic. Pe cand daca isi pastreaza o rezerva de incredere din partea tovarasilor de hotie, intr-o buna zi va putea sa le ceara rasplata.

Asa ca, stimati pagubiti la FNI, dragi iubitori de adevar, nu va faceti iluzii: nu veti afla de la doamna Vlas mai mult decat stiati deja. Si nici nu va inchipuiti ca banii furati stau undeva, gramada, si va asteapta sa-i recuperati.

Vorba unui slogan comercial, la moda intr-o vreme: 'Ramane cum am stabilit!'