Punctul pe Y / joi 27 august 2009 Nr: 2845

Circul "Madonna"

Dupa Summit-ul NATO, venirea Madonnei in turneu la Bucuresti reprezinta evenimentul major care da peste cap echilibrul orasului si concentreaza atentia mijloacelor media. Invadarea parcului Izvor de constructiile gigantice ale scenei si spatiilor anexe a dat semnalul febrei. Marti, toata presa n-a avut decat un singur gand: sa surprinda macar o secventa cu Madonna, la sosirea pe aeroport sau la cazarea in hotel. Unele posturi au facut din asta un breaking news, altele l-au tratat in tonalitate amuzanta dar nimeni nu l-a exclus din meniul zilei.

Am stat sa ma intreb daca febra asta mediatica are si un corespondent in starea de spirit a populatiei. A unei parti a sa, cu siguranta. Si doar daca ar fi sa-i numaram pe cei vreo 70.000 de spectatori care au platit (in plina criza) preturi piperate pentru bilete, de chiar 20 de milioane! Care a fost „valoarea adaugata” a acestui concert? Destul de mica, dupa parerea mea. Prestatiile „live” ale a majoritatii vedetelor muzicii sunt net inferioare inregistrarilor din studio si ceea ce primeste in primul rand spectatorul este vacarmul si buimaceala cauzata de jocurile agresive ale luminii.

Madonna nu este una dintre marile voci, marile talente interpretative ale showbizz-ului. Ca si Michael Jackson, ea este un produs ultrasofisticat si ultraambalat al fabricantilor de astfel de evenimente. Ceea ce a oferit ea la Bucuresti n-a fost un concert, ci un complex spectacol de circ in care au fost de toate: si galagie si multa miscare, si sport, si o parada a modei si momente in care s-a incercat provocarea unei isterii in masa. Si s-a reusit, pentru ca exista o categorie de „populatie” care are nevoie sa-si exhibe pornirile, fie pe stadion, la meciurile de fotbal, fie in parc, la concerte si „evenimente”. Cred, pana la urma, ca mobilul principal al umplerii parcului Izvor a fost mai ales curiozitatea: de a vedea cum se misca, cum se da peste cap, cum se unduieste o femeie de peste 50 de ani care lupta curajos cu varsta si cu muzica. Pentru ca asta a devenit, in primul rand, Madonna: o curiozitate ambulanta, care sfideaza convenientele si incearca sa socheze prin tot ceea ce face pe scena si in afara ei.

Turneul Madonnei e o mare afacere, care angreneaza personal si mijloace, dar care nu transfera calitate. O voce modesta si un repertoriu cu putine repere adevarate (si alea vechi de vreo 20 de ani) se pot transforma, iata, prin tehnologie si inovatie, intr-un eveniment. Din care, insa, nu ne alegem cu mare lucru in afara de amintirea restrictiilor si masurilor de securitate exceive, ca deobicei.