Punctul pe Y / sâmbătă 01 august 2009 Nr: 2824

Firma "Boc&Comp" - la un pas de faliment!

Daca ne gandim ca o firma privata confruntata cu recesiunea nu are alta solutie, pentru a supravietui, decat sa reduca cheltuielile pana la nivelul la care ele pot fi acoperite de productia incasata, nu vad nici un motiv pentru ca statul insusi, care nu poate lucra astfel decat dupa principiile pietei ar trebui - sau ar putea sa ocoleasca o altfel de solutie.

Revenind: o firma privata nu-si poate permite sa functionaze cu un numar de angajati mai mare decat volumul de operatiuni pe care le are de indeplinit, potrivit comenzilor. Daca produce ghete - conform clasicului exemplu marxist - si o pereche se realizeaza cu aportul a doua persoane, iar comanda este de 100 de perechi, el trebuie sa-si reduca schema de personal la 200 de persoane. Tot ce depaseste acest numar nu va avea de lucru si nu va putea fi platit.

Statul, care pana anul trecut administra o “productie” cu cel putin zece procente mai mare se afla, in acest moment, in situatia de a plati degeaba - cat va mai avea de unde - un procent corespunzator de functionari. Ei bine, logica elementara spune ca ca acestia trebuie sa plece in somaj sau sa-si gaseasca alte slujbe - daca or mai fi pe undeva. “Schema” statului nu este si nu trebuie sa fie imuabila. Daca in perioada in care duduia economia - cum plastic se exprima premierul de atunci -a fost nevoie de mai multi functionari pentru a administra aceasta crestere - tendinta concretizata prin dublarea personalului din zona guvernamentala, acum este momentul sa se faca pasul inapoi. Dupa socotelile facute chiar de presedinte, in sectorul public se afla acum vrea 200.000 de functionari mai multi decat este nevoie. Numai pe la cabinetele demnitarilor se inghesuie vreo 800 de persoane - asta insemnand consilieri, secretari, curieri, soferi, menajere - ceea ce inseamna vreo 40 de persoane pe capul fiecarui minister. Sunt acestia necesari, cu totii? N-ar mai functiona mecanismul cafelelor si a legaturilor telefonice fara ei? Nu este o lipsa de bun simt mentinerea unui asemenea detasament de operatori de servicii personale in conditiile pe care le traversam?

Din pacate, intentiile premierului nu se concretizeaza in nimic! Pana si analiza privind numarul enorm de agentii guvernamentale a fost amanata pana la anul. De ce? Simpu: nu-si permite sa trimita in somaj alegatorii viitorului presedinte! Dealtfel, orice initiativa in acest sens - al reducerii aparatului guvernamental supradimensionat fata de performantele economice - se lovesc cu toatele de termenul fatidic al datei alegerilor prezidentiale. Acestea blocheaza orice masura care ar putea atenua procentul de “derapaj” care se manifesta in economie si care, iata, sare de la previziunea de “minus 4 la suta” la momentul acordului cu FMI-ul, la “minus 8 “ acum, cand delegatia Fondului a venit la Bucuresti sa vada cum stam cu (ne)aplicarea masurilor pe care guvernul si le-a asumat.