Punctul pe Y / marți 28 iulie 2009 Nr: 2820

Radu Von Mazare... Gauleiterul Constantei...

Un psihanalist serios ar putea depista in comportamentul primarului din Constanta, efectele unei copilarii incarcare de frustrari. Micul Mazare a fost poate nevoit sa infrunte nu doar bascalia colegilor si a tovarasilor de joaca pe seama numelui inca netransformat in renume, dar si lipsa de performanta a unei constitutii fragile, ceea ce face, in mediul acesta, ca subiectul sa fie confruntat cu umilinta de a fi printre ultimii alesi in feluritele echipe constituite pe terenul de joaca. De regula, personalitatile de acest tip compenseaza printr-o imaginatie bogata: nepriceperea in stapanirea mingii de fotbal se tranforma, in planul fanteziei, in virtuozitate. Miscandu-se mai greu pe uscat, micul Mazare s-a imaginat un as al ambarcatiunilor marine. Prost imbracat in viata de fiecare zi, s-a autoproiectat in varii costumatii carnavaliste. Silit sa vietuiasca in mediul ostil al unei tari cu ierni reci, si-a proiectat propriul eu in peisajele exotice ale taramurilor de peste mari si tari. Cea mai importanta frustrare - cea fizica - s-a compensat, la adolescenta, in optiunea pentru gazetarie. Era modul in care putea sa-i domine pe cei care-i amarasera copilaria si sa-si arate forta ce fusese absenta in arena de tranta. In continuare, biografia viitorului primar al Constantei pare desprinsa dintr-un manual de psihiatrie. Toate frustrarile copilariei si adolescentei s-au cuantificat intr-un anume tip de comportament si in diferite optiuni. De aici pasiunea sa pentru sporturile nautice, pentru masinile performante, pentru plajele argintii ale Copacabanei, pentru dansatoarele de samba si pentru croazierele individuale de tip Bond pe marea din proximitate. Practic, odata devenit matur si dobandind mijloacele prin care sa-si demonstreze superioritatea fata de cei din jur, si-a putut transpune in realitate fanteziile. Haina obligatiilor de primar a inceput sa devina tot mai incomoda, iar inregimentarea politica de nesuportat. Pornind la drum ca independent s-a inrolat in oastea social democrata din ratiuni de protectie: pandit de 'cainii lui Basescu', pentru presupuse fapte alaturi de lege si regulamente a avut nevoie de un sprijin pe care l-a gasit tocmai la cei pe care-i combatuse cu cel mai mult zel la inceputurile sale politice. A acceptat tutela lui Geoana convins ca, alaturi de trupa celorlalti baroni locali, devine el insusi un protector ala cestuia. Cat despre convingeri politice, in crezul sau acestea nu exista: ubi bene, ibi... partidul meu, ar putea el sa parafrazeze dictonul clasic.

Odata cu episodul uniformei militare germane, propensiunea lui Mazare pentru o existenta de carnaval intra intr-o faza acuta. Nu e primul politician care face pe top-modelul. A mai facut-o si Tariceanu. Doar ca Mazare a ales uniforma nepotrivita la momentul nepotrivit. Admiratia fata de (foto) modelul german poate fi suspectata de un anumit tip de nostalgie. Nu neaparat una antisemita, cum s-a grabit sa traga spuza pe turta sa 'candidatul fantastic' la Presedintie Nati Meir. Era una daca Mazare defila in pas de gasca in propriul dormitor sau in sufragerie - la urma urmelor exista o sumedenie de fetisuri, de la pampers pana la lenjeria de dama - si alta ca a facut-o pe catwalk si intr-o manifestare publica. Nu mai poate fi acceptata ca o toana de copil intarziat, dupa cum nici tacerea sefilor sai (de partid) nu mai poate fi justificata prin prisma lui 'treaba lui ce face in timpul liber. Totul e sa nu vina imbracat astfel la sedintele de partid'...

Radu Von Mazare, Gauleiterul Constantei a calcat de data asta pe bec, punandu-si in cap nu doar pe votantii lui Nati Meir, dar si pe 'spectatorii' de la Est si Vest, laolalta. Si, zau, ca nu stiu pe unde va scoate, de data asta, tunica cu insemne... indiene...