Ieri a fost inaugurat primul cinematograf „drive in” din Romania. Genul acela, in care urmaresti filmul din masina ta, mancand linistit floricelele - asa cum am vazut pana acum doar in filmele americane. Proiectiile sunt digitale iar sonorizarea se face pe o frecventa care poate fi prinsa pe radioul din masina - ceea ce exclude deranjul celor din vecinatate. Nu e problema nici daca ploua, cum este pe la gradinile de vara: este suficient sa ai stergatoare bune de parbriz.

Ce semnificatie are un astfel de eveniment, ce ar putea fi lesne trecut la capitolul „si altele”? Una mai speciala: prindem din urma cam tot ceea ce inseamna civilizatia urbana moderna. Avem deja un coeficient serios de masini pe capetele de locuitor. De ce n-am fi avut si acest „drive in”?

Obiectivul este amplasat in Baneasa. In Baneasa Shopping City: Ati auzit precis de el atunci cand televiziunile l-au prezentat din laterale si de sus, ca pe un corp delict, o „dezvaluire senzationala”, atunci cand s-a produs episodul cam racombolesc al retinerii de catre Parchet a patronului acestui complex. Cei care s-au asteptat sa vada o grozavie - plantatii doborate cu toporul, constructii napadind spatiile verzi, imobile unul peste altul, ca prin vecinatati - au avut surpriza sa descopere o mostra de urbanism modern, echilibrat si calculat, in care spiritul intreprinzator convietuieste pasnic cu utilitatea si cu nevoia de relaxare. Ne-am obisnuit cu controversele de tot felul, mai ales cu cele in care cei ce nu sunt in stare sa faca ceva, le dau la cap celor care fac. In cazul Baneasa cred, insa, ca am asistat la o manipulare de mari proportii, pe baza confectionarii unei legende si a demonizarii unor persoane. Au plans cu lacrimi amare, competitorii lui Popoviciu, „macelarirea” plantatiilor de meri si drama studentilor agronomi aflati in imposibilitatea de a mai face practica la umbra acestora. Au reclamat cu indignare instrainarea unui patrimoniu public si impanzirea lui cu betoane. Realitatea - pe care orice persoana de bun simt incepe macar sa o observe, dincolo de isteria campaniei de presa, este alta: in nordul orasului se inalta nucleul viitorului Bucuresti, oras al secolului XXI, cu o viziune moderna si cu dotarile corespunzatoare unui asemenea standard. Complexul comercial va fi completat treptat de spatii de locuit, de amenajari sociale, pe baza unui proiect complex. Este o investitie majora - cu atat mai importanta acum, la vreme de criza - de peste 2 miliarde de euro. O investitie care produce nu numai un confort urban superior, ci si vreo 20.000 de locuri de munca, trimitand catre bugetul local si cel central sume deloc neglijabile (dupa unele calcule, pana la 1% din PIB!).

Ca la originea acestui proiect - care face si din Universitatea de Agronomie prima institutie de invatamant milionara in euro - sta Popoviciu sau altcineva, imi este indiferent. Mai ales atata timp cat aici se aduc si se produc bani, se fac investitii, nu se pleaca cu ei pe aiurea, cum ne-au obisnuit celebrii „investitori strategici”, specialisti in tunuri de avengura.

Cred ca problema „Baneasa” trebuie privita cu calm si cu realism. A face din ea o moneda de schimb pentru tranzactii si rafuieli este nu doar nepractic, dar chiar pagubitor. Macar de-am avea cateva Banese prin celelate laturi ale Bucurestilor, pe unde acum prospera ciobani care-si pasc oile pe terenuri prea valoroase pentru standardul de viata al locuitorilor Capitalei, ca sa ramana ceea ce sunt.

P.S. Daca in acest proces de transformare a livezilor Agronomiei intr-un mega-city s-au produs niscai ilegalitati, e datoria celor abilitati sa le dovedeasca. Fara a se angrena, insa, in rafuielile partizane, cu iz mai mult sau mai putin politic.