Incompetenþã Âsi bãÂscãlie la Palatul VictoriaÂSedinþele de guvern au deja un istoric Âsi o personalitate desprinsã din aceea a celui care a deþinut pentru mai scurtã sau mai lungã duratã, acest mandat. N-am sã mã refer, în aceste rânduri, decât la extreme. Cele mai pitoreÂsti Âsedinþe de guvern au avut loc pe timpul în care proaspãta „stea” þãrãnistã, Victor Ciorbea, fusese transferat, cu arme Âsi bagaje, de la Primãria Capitalei la Palatul Victoria. Guvernul Ciorbea a fost, se pare, unicul cu adevãrat „democratic”, fiecare componentã a coaliþiei fãcându-Âsi propriul program în cadrul unui executiv practic lipsit de busolã. Victor Ciorbea, fãrã funcþii în partidul sãu, trebuia sã-Âsi exercite autoritatea asupra Âsefilor de partide. Adicã sã traseze sarcini lui Stoica (Âseful liberalilor), lui Roman (Âseful democraþilor) Âsi Âsefilor sãi din partidul þãrãnist. Lucru, desigur, practic imposibil. Acest deficit de calitate se revanÂsa prin cantitate: Âsedinþele de guvern începeau pe la ora 10 dimineaþa Âsi se sfârÂseau târziu în noapte, când nici nervii de oþel premierului nu mai rezistau . De-a lungul Âsedinþei, unii miniÂstri plecau Âsi venau de câte 3 ori, vâzându-Âsi între timp Âsi de alte treburi. Cei mai „titraþi” îÂsi trimiteau adjuncþii sau secretarii de stat. Orice problemã se lãlãia cât se poate Âsi rareori la finele Âsedinþei se putea bifa vreun punct rezolvat. ÂSedinþele de guvern ale lui Ciorbea au rãmas în memoria participanþilor ca niÂste maratoane ale ineficienþei, instituþia guvernamentalã plonjând într-un veritabil haos mai ales în lunile de dupã pensionarea forþatã a bãtrânului Columbeanu, care trãgea sforile birocratice acolo încã de pe vremea lui Dej. La polul opus s-au situat Âsedinþele de guvern conduse de Adrian Nãstase. Mânã de fier Âsi bun organizator, acesta nu lãsa nimic la întâmplare. Capacitatea sa de a rãmâne pe scaun pânã la epuizarea generalã i-a terorizat pe mulþi dintre miniÂstri dar nimeni nu a cutezat vreodatã sã miÂste în front. ÂSi Âsedinþele lui Nãstase durau, uneori, pânã în noapte, dar asta doar când o cereau problemele discutate. Ce se întâmplã astãzi? ÃŽn primul rând, Emil Boc a luat mãsura revoluþionarã de a limita durata Âsedinþelor la trei ore. „Dacã nu rezolvãm în trei ore, pierdem timpul degeaba” - a decretat premierul de la Cluj. ÃŽn ciuda spiritului sãu metodic, nici în aceste Âsedinþe lucrurile nu merg ca unse. Dovada, o recentã reuniune în care s-au discutat unele dintre mãsurile de „întãrire” a fiscalitãþii. Premierul a dorit sã afle de la ministrul sãu de Finanþe, inginerul Pogea, cât va costa un pachet de þigãri ieftine dupã majorarea accizelor. Pogea s-a opintit de vreo trei ori în calcule complicate, la mia de þigarete (zãu, aproape cã-l regret pe Vosganian, cu declaraþiile lui de copil zevzec, scos la tablã sã demonstreze teoria taxei auto) fãrã a reuÂsi sã dea un rãspuns clar. „Noroc” cã a destins atmosfera, ministrul Mediului, Nemirschi, care a declarat, public Âsi cinic, cã el fumeazã þigãri fãrã timbru, adicã de contrabandã, doctorandul în veterinare nici mãcar jenându-se de cãlcarea legii. „Spuneþi-mi, dom’le, cât costã un pachet de þigãri ieftine acum Âsi dupã scumpire” - a rãbufnit Napolenul de la Cluj Âsi, pe fondul tãcerii jenate Âsi prelungite a lui Pogea, popa Sârbu a fãcul calculul pe laptop-ul din dotare. Este o secvenþã reprezentativã pentru climatul de incompetenþã Âsi bãÂscãlia care dominã acþiunea guvernului cu cele mai grele probleme de rezolvat... |