Vreau sĂŁ spun, din capul locului, cĂŁ ceea ce se ĂŽntâmplĂŁ la ChiÂsinĂŁu n-are nimic ĂŽn comun cu o revoluĂžie. Nici mĂŁcar cu RevoluĂžia RomânĂŁ, Âsi ea contestatĂŁ Âsi pusĂŁ sub semnul ĂŽntrebĂŁrii, nemeritat, cred eu.

La BucureÂsti, ĂŽn 1989, a fost o miÂscare de masĂŁ, iar românii s-au ridicat nu atât ĂŽmpotriva unei ideologii (Ăžin minte cĂŁ vreo douĂŁ-trei zile dupĂŁ fuga lui CeauÂsescu, oamenii ĂŽÂsi spuneau ĂŽncĂŁ „tovarĂŁÂse” Âsi nu erau deloc convinÂsi cĂŁ ceva fundamental se va schimba; nici nu erau pregĂŁtiĂži pentru o schimbare radicalĂŁ) cât ĂŽmpotriva unui regim opresiv, exercitat printr-o dictaturĂŁ personalĂŁ. Prin CeauÂsescu, comunismul românesc semĂŁna mai degrabĂŁ cu unele regimuri din America de Sud sau de prin Asia, decât cu comunismul european. La ChiÂsinĂŁu, de bine de rĂŁu, cu toatĂŁ coloratura sa stacojie, funcĂžioneazĂŁ un regim democratic, validat ca atare de comunitatea internaĂžionalĂŁ Âsi exercitând instrumente specifice. Voronin n-a venit la putere printr-o loviturĂŁ de stat, ci prin alegeri Âsi are tot dreptul sĂŁ califice ceea ce se ĂŽntâmplĂŁ la ChiÂsinĂŁu ca o tentativĂŁ de loviturĂŁ de stat. Ghinionul sĂŁu este cĂŁ comunitatea internaĂžionalĂŁ, datoritĂŁ propensiunii sale filo-ruse, nu vede ĂŽn el exponentul unei democraĂžii autentice, Âsi de aceea Âsi rezervele ĂŽn a se lua poziĂžii oficiale.

La ChiÂsinĂŁu, ceea ce se ĂŽntâmplĂŁ acum, seamĂŁnĂŁ mai degrabĂŁ cu atât de cunoscutele nouĂŁ „PiaĂža UniversitĂŁĂžii” sau „Mineriada”. Nu este revolta unui popor ĂŽmpotriva unui regim, ci a unei grupĂŁri - perdante la urne - ĂŽn faĂža alteia - câÂstigĂŁtoare, indiferent de metode. Nici comuniÂstii Âsi nici anticomuniÂstii de la ChiÂsinĂŁu nu sunt niÂste democraĂži autentici. Nu au cum. Realitatea basarabeanĂŁ este cu totul alta decât cea prin prisma cĂŁreia judecĂŁm noi lucrurile. În Basarabia, regimul comunist are o vechime de peste 90 de ani. Nicio generaĂžie, prezentĂŁ, de acolo, nu poartĂŁ amintirile sau tradiĂžiile democraĂžiei. Nicio miÂscare politicĂŁ nu se poate reclama drept continuatoarea unei tradiĂžii democratice. În Basarabia s-a format o oligarhie funcĂžionĂŁreascĂŁ, care s-a prevalat de ideologie pentru a-Âsi exercita puterea. Aceasta e cea care a declarat independenĂža Basarabiei, când a prins momentul, Âsi care a inaugurat principiile politice „secesioniste”, gĂŁsind Âsi propagând argumentele unei identitĂŁĂži naĂžionale inexistente. Luptele politice de la ChiÂsinĂŁu s-au dat ĂŽntre exponenĂžii diferitelor tendinĂže, desprinÂsi din acelaÂsi grup de foÂsti activiÂsti, directori de ĂŽntreprinderi sau de ferme agricole care au constituit, de-a lungul timpului, pĂŁtura dominantĂŁ.
Sloganul cu „furtul” alegerilor ne este binecunoscut. Am trecut Âsi noi prin faza asta cu vreo patru ani ĂŽn urmĂŁ. Desigur, n-au fost alegeri corecte, s-au produs abuzurile pe care le exercitĂŁ orice putere intratĂŁ ĂŽn competiĂžie, dar rezultatul cred cĂŁ este corect Âsi el exprimĂŁ starea de prostraĂžie ĂŽn care a intrat o ĂžarĂŁ - nu spun naĂžiune - cĂŁreia democraĂžia nu i-a adus progresul aÂsteptat. O ĂžarĂŁ care se teme de necunoscutele unei schimbĂŁri radicale Âsi preferĂŁ confortul relativ al statu-quo-ului. „RevoluĂžionarii” de la ChiÂsinĂŁu sunt cei care inspirĂŁ „Basarabiei profunde” o undĂŁ de neliniÂste Âsi de neĂŽncredere. Ei sunt exponenĂžii unor grupĂŁri perene, pe care Âsi noi le-am regĂŁsit, de fiecare datĂŁ, ĂŽn primele rânduri ale aproapei oricĂŁrei „miÂscĂŁri populare”. Propensiunea spre violenÞã Âsi contestare nu intrĂŁ de loc ĂŽn consens cu viziunea unor schimbĂŁri democratice. Practic, la ChiÂsinĂŁu, se joacĂŁ acum ĂŽn stradĂŁ, partida ratatĂŁ la urne. Între grupĂŁri care nu se deosebesc fundamental, ba se aseamĂŁnĂŁ prin dorinĂža de a rĂŁmâne sau a accede la putere. Am deja convingerea cĂŁ locul lui Voronin va fi luat de un alt Voronin, cu nimic mai bun decât acesta, iar peste Moldova nu va pogorĂŽ prea curând spiritul democraĂžiei reale.