Dreptul de autor al lui Bogdan Hossu pentru o tâmpenie!Sincer sã fiu m-am cam sãturat de aceleaÂsi figuri care reprezintã de mai bine de vreo 15 ani interesele a ceea ce continuãm sã considerãm a fi sindicatele. Acestea s-au nãscut pe vremea lui Marx Âsi Âsi-au continuat existenþa fãrã a þine cont de schimbãrile care s-au produs în societatea modernã, unde tranÂseele dintre exploataþi Âsi exploatatori au fãcut loc unor simboluri mai nuanþate. Atâta timp, însã, cât vom continua sã aplicãm lucrurile prin prisma luptei de clasã, vom avea parte de figuri asemeni aceleia a dlui Bogdan Hossu. Acesta, preocupat de soarta sindicaliÂstilor sãi în situaþia de crizã, tot mai acutã, îÂsi scormoneÂste mintea Âsi gãseÂste soluþii care te lasã perplex. ÃŽn viziunea domniei sale, o modalitate de apãrare a intereselor salariaþilor ar putea fi aceea a desfiinþãrii drepturilor de autor. Potrivit filosofiei dlui Hossu, vreo 200.000 de persoane s-ar prevala de o atare condiþie pentru a fi plãtiþi cu evitarea unor taxe. ÂSi enumerã aici notarii, contabilii Âsi arhitecþii, care prosperã în dauna altor categorii. Procedeul pe care-l foloseÂste dl Hossu este comun aceluia de care uzeazã, prin tradiþie, bãrbaþii înÂselaþi de neveste: scoaterea patului din casã Âsi aruncarea lui la gunoi! Orbit de mulþimea notarilor, arhitecþilor Âsi contabililor, dl Hossu nu-i mai vede pe actorii, muzicienii, oamenii de culturã în general, regizorii sau ziariÂstii care îÂsi „vând” produsul talentului sau aptitudinilor, un produs care nu poate fi cuantificat în maniera marxistã a producãtorului tradiþional de pantofi. Dacã premierul Boc va asculta sugestia dlui Hossu, atunci toate aceste categorii de performanþã ar trebui sã se încoloneze în faþa biroului de plasare, aÂsteptând sã fie angajaþi cu program standard de opt ore în care sã producã atâtea articole, scenarii, tablouri sau cronici câte vor fi prevãzute în contractul colectiv de muncã. Ce n-a sesizat nici dl Hossu Âsi nici guvernanþii este cã aceastã crizã marcheazã un proces acut de modificare a relaþiilor de muncã. Tot mai puþine meserii pot fi încadrate în sistemul clasic de opt ore zilnic, cu fiÂse de pontaj, concedii sau învoiri. Piaþa muncii s-a diversificat odatã cu produsele care nu se mai regãsesc în momenclatoarele pe care se strãduie în van Ministerul Muncii sã le aducã la zi. Tot mai multe profesii se exercitã la domiciliu Âsi nu într-un sediu comun, pe intervale de timp variabile, cu modalitãþi de evaluare specifice. ÂSi cu metode de remunerare adecvate. „Drepturile de autor” sunt modalitatea cea mai adecvatã de evaluare a acestui nou tip de relaþii de muncã Âsi tocmai pe acestea dl Hossu vrea sã le desfiinþeze ca sã nu mai tragã chiulul la impozite câþiva notari Âsi alþi câþiva contabili. Din contrã, cred cã Guvernul ar putea aplica o campanie anticrizã mult mai eficientã luând în considerare introducerea de reglementãri care sã facã mai eficinte aceste procedee, reducând eforturile statului Âsi ale angajaþilor în general, acolo unde acestea devin ineficiente. Iar dl Hossu ar putea sã rãmânã în posesia dreptului de autor pentru o idee tâmpitã. ÂSi, dacã cineva e dispus sã i-o plãteascã, poate încasa Âsi ceva bani pe ea. Ca sã aibe mulþumirea de a nu-Âsi fi stors creierii pe gratis. |