Hotarat lucru, presedintele merge pana in panzele albe pe mana oamenilor sai. N-a ezitat sa onoreze cu augusta-i prezenta raportul de patru ani al Institutului Cultural Roman si sa binecuvanteze printr-un nou mandat actuala conducere. Ca si Patapievici si Mihaies precum si alti cativa dintre cei mai zelosi cantareti in strana si in struna ai faptelor de eroism prezidential sunt salariati sau sponsorizati de la tata institutului este doar o intamplare. Una fericita, bineinteles.

Dupa cum si aprecierile pozitive la adresa activitatii institutului facute de la inatimea scaunului prezidential nu sunt simple vorbe de claca.

Finul intelectual Basescu, omul care in linistea lungilor croaziere peste mari si oceane isi omora timpul cu lungi lecturi din clasici, este desigur bine pozitionat pentru a emite judecati de valoare. Precum cele despre noile genuri de decoratiuni artistice stradale, pe care le-a promovat cu atata ravna si cheltuiala dl Patapievici. Pacat doar ca dl Basescu n-a putut sa verniseze personal expozitiile de ponei roz si de falusuri in erectie de la New York si din Germania, pentru a culege pe loc laurii recunostintei celor care au descoperit cu aceste prilejuri profunzimile artei romanesti contemporane.

De altfel, presedintele n-a putut sa nu se solidarizeze cu plangerile presedintelui ICR fata de infama masura luata de un guvern de ignoranti, care a taiat nemilos din fondurile destinate clubului sustinatorilor prezidentiali.

Lasand gluma la o parte, sa recunoastem ca dincolo de idiosincraziile basesciene, potrivit carora orice bate in 'grupurile de interese' si are patru picioare e bun, iar ceea ce are doua picioare si il injura pe presedinte e rau, intr-o chestiune ridicata cu acest prilej are perfecta dreptate: in loc sa cheltuiasca aiurea banii putini pe care ii are cu manifestari in locuri unde ceea ce (re)prezentam noi nu intereseaza pe nimeni (New York, de exemplu), ICR-ul ar trebui sa-si indrepte atentia spre altele, in care dispunem de un remarcabil potential de interes si de bunavointa, gratie stranselor legaturi dezvoltate, e drept, pe timpul lui Ceausescu: in tari arabe, prin Asia sau chiar Africa. E drept ca pe acolo n-ar prea avea succes penisurile in erectie, si ar trebui cautat altceva - poate in recuzita cu care ICR-ul ii facea 'campanie' lui Iliescu, vorba aceluiasi Basescu.