Punctul pe Y / luni 27 octombrie 2008 Nr: 2347

Copilul romanesc si cel unguresc

Dl. Marko Bela este unul dintre politicienii romani realisti si echilibrati. Dar mai ales consecvent. In a obtine ceea ce partidul pe care-l reprezinta si conduce cu o autoritate inca nepusa sub semnul intrebarii, si-a propus, mai ales de cand a intrat la guvernare.
Asta s-a intamplat dupa alegerile din 1996 si de 12 ani UDMR este singurul partid care s-a aflat neintrerupt la putere. Asta dovedeste doua lucruri: primul - ca este o formatiune solida, de care trebuie sa se tina seama. Si al doilea - ca ideologia sa reuseste sa se asocieze si cu principiile dreptei, si cu ale stangii. S-ar putea spune ca partidul etnic maghiar este singurul care ocupa de drept centrul ideologic al politicii. Acest lucru face ca in interiorul sau sa se manifeste tendinte de dreapta sau de stanga, care insa nu devin divergente. Statornicia UDMR se datoreste mai ales unui electorat disciplinat si constiincios, care isi exercita dreptul la vot cu o seriozitate care lipseste tot mai acut compatriotilor romani.

Cu atat mai surprinzatoare a fost, in acest context, idea pe care a aruncat-o deunazi pe piata presedintele udemerist. Dansul a afirmat raspicat ca, in opinia sa, in Transilvania, limba maghiara ar trebui sa devina obligatorie si pentru “copilul romanesc”, asa cum romana e obligatorie pentru “copilul unguresc”.

Desi sunt aproape sigur ca intentia dlui Marko a fost una polemica, de campanie, nu m-as grabi sa o resping, asa cum au facut-o majoritatea confratilor. Sigur, situatiile nu sunt echivalente: romana este limba oficiala a tarii in care trairste “copilul unguresc” si nu este nevoie ca acest lucru sa fie obligatoriu ca sa-ti dai seama ca necunoasterea ei poate crea probleme deosebite celor in cauza, care se vor vedea lipsiti de oportunitatile de viata pe care le conditioneaza cunoasterea limbii oficiale. Este, de altfel, o realitate ca in multe colectivitati izolate din zonele populate majoritar de maghiari, acest lucru se intampla in mod real. Este si unul dintre motivele pentru care judetele ca Harghita si Covasna cunosc o pronuntarta stagnare economica, inregistrand decalaje considerabile fata de vecinatati. Deschiderea de care da dovada dl Marko nu-i caracterizeaza pe membrii acestor comunitati, care prefera sa traiasca pagubos in izolare.

Cat despre invatarea limbii maghiare de catre romani, este o alta problema. In alte zone ale tarii, unde echilibrul demografic este mai putin pronuntat, este aproape un semn de politete sa stii sa vorbesti limba vecinului, fie ca e vorba de maghiara, de germana sau de sarba. Acest lucru se intampla fara ca cineva sa decreteze o obligativitate de acest fel. Cred insa ca cea mai valabila solutie de inter-corectare a celor doua limbi o va aduce progresul economic si adancirea integrarii europene. Atunci nu va mai fi nevoie de decizii administrative: lucrurile se vor armoniza de la sine si se va vorbi in orice limba apta sa imbunatateasca convietuirea si colaborarea.