Punctul pe Y / miercuri 23 iulie 2008 Nr: 2268

Un ministru incapatanat

A devenit un loc comun - pentru o „anumita parte a presei” - luarea peste picior a ministrului Sanatatii pe motiv ca, economist fiind, nu se prea pricepe la domeniu.

Este o veche prejudecata alimentata de beneficiarii traditionali ai acestei cutume. Din sirul aproape interminabil (Sanatatea a avut cei mai multi ministri in acesti aproape 19 ani) de medici mandatati, in diferite guvernari, cu portofoliul Sanatatii, nici unul nu a reusit sa se debaraseze de prejudecatile breslei si sa provoace o ruptura cu obiceiurile si sevitutile care au prevalat de-a lungul unei eterne tentative de reforma. S-ar putea spune chiar ca Sanatatea ramane domeniul in care aceasta a demarat greoi si inainteaza avand de infruntat propria inertie. Si nu doar atat.

Cand Eugen Nicolaescu a preluat, in urma cu trei ani, portofoliul de la remaniatul Cinteza, care s-a dovedit a fi un politician slab chiar in ochii propriului partid, nimeni nu i-a dat prea multe sanse. S-a considerat chiar ca va fi un simplu exercitiu de stil spre un alt medic - ministru. Nu a fost asa. Desi a avut de-a face cu cele mai multe crize, cu impact major, Nicolaescu a reusit sa le traverseze gratie unei incapatanari care i-a atras si ii atrage multi dusmani. In special din partea acelor grupari de interese care au facut din medicament si din necesitatea sa, vehiculul spre beneficii de-a dreptul uriase. Producatorii si furnizorii de medicamente sunt, in ansamblu, dusmanii cei mai redutabili ai reformei si ai stabilizarii. Ei traiesc si prospera din crize pe care le produc si le alimenteaza prin toate mijloacele care le au la indemana. Ei au relatii bune si consistent intretinute in toate domeniile si pot sa mobilizeze forte de persuasiune importante, oridecateori este cazul. Ei sunt cei care manipuleaza in permanenta o opinie publica sensibila la cele mai mici seisme care le ataca siguranta sanatatii proprii. Dupa aproape 15 ani de la variatiile halucinante ale cursului valutar, ei - producatorii si furnizorii - inca mai invoca pierderile pe care li le-ar provoca un regim de relativa stabilitate pe care incearca ministrul sa-l puna in functiune pentru a proteja cat de cat consumatorul - beneficiar. Aceste interese stau la originea si a acestor ultime crize ale medicamentelor gratuite si compensate. Pentru promotorii sai, bugetul de stat a devenit un sac fara fund din care se pot scoate la nesfarsit banii din care se finanteaza nu doar business-ul respectiv, ci si intreaga masinarie de protectie si de influenta creata in jurul sau.

Nu stiu ce sanse de reusita finala are Nicolaescu. Constat doar ca, deocamdata, nu este dispus sa cedeze. Ceea ce creaza o mare problema, inclusiv pentru cercurile interesate din interiorul guvernarii.