Punctul pe Y / vineri 20 iunie 2008 Nr: 2240

Reteta la indigo

Multa lume a uitat, poate, ca episodul cu independenta doctorului Oprescu a fost prefatat de unul tras la indigo, cu patru ani inainte.

In 2004, in febra localelor, conducerea PSD a ajuns la concluzia ca are in portofoliul sau o serie de 'baroni' care i-ar strica imaginea si de care trebuie sa se debaraseze.

Au cazut victime acestei epurari: Mischie, Bebe Ivanovici, Savu si alti cativa lideri locali. Le-a fost adaugat, din ratiuni care tineau de presiunea mass-media, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie. Acesta a fost considerat a nu mai face cinste partidului si, ca urmare, nu i s-a mai incredintat nobila misiune de a reprezenta formatiunea in alegerile pentru functia de primar. Vanghelie a fost nevoit sa faca pasul inapoi si PSD-ul si-a numit un alt reprezentant. La alegeri s-a prezentat insa si Vanghelie, ca independent.

A castigat din prumul tur, in timp ce alesul PSD a obtinut unn punctaj aproape identic cu cel al lui Cristian Diaconescu, patru ani mai tarziu.

Ce vreau sa spun: daca nu cumva este vorba despre o reteta perversa, fabricata in laboratorul strategilor din Kiseleff, avem de a face cu un fenomen. Un fenomen care s-ar putea sa dea roade, neasteptate, si in alte ograzi decat in cea a social democratilor. Dupa reteta: vrei sa castigi? Da-l afara pe omul respectiv si fa-l independent! Va obtine pe aceasta cale ceea ce n-ar putea sa realizeze pe filiera de partid.

Nu vreau sa pun sub semnul intrebarii sinceritatea independentei domnului Oprescu. Este foarte posibil ca sentimentele pe care i le-au generat frecusurile la care a fost supus de-a lungul timpului (el le reproseaza si acum fostilor sai colegi ca l-ar fi 'vandut' in alegerile din 2000, contra lui Basescu) sa nu mai fie de prea mare simpatie fata de PSD. Noua sa conditie ii va permite o mai mare libertate de miscare in negocierile cu ambele parti, faptul ca nu are in spate o formatiune proprie putand sa-i fie mai de folos in conditiile actuale. Oricum, PSD-ul n-ar trebui sa mizeze prea tare pe conditia de 'candidat de stanga' a lui Oprescu. El va putea, foarte bine, in functie de conjuctura, sa aibe optiuni si de o parte si de alta a spectrului, fara a-si trada cine stie ce nobile idealuri. Este avantajul independentei si boala asta va mai face, cu siguranta, victime, printre aspirantii la onorurile uninominale din toamna.