Punctul pe Y / marți 17 iunie 2008 Nr: 2237

Mai castiga Oprescu daca era la PSD?

As putea, foarte bine, sa fac pe desteptul si sa zic: v-am spus eu? Am spus-o - scris-o - inca din 17 Aprilie cand, intr-un comentariu, evocam posibilitatea ca independenta lui Oprescu sa fi fost ticluita in laboratorul electoral al PSD-ului, in ideea de a se cumula voturile tanar-liberale ale lui Diaconescu cu cele matur-conservatoare ale lui Oprescu pentru a da, in turul 2, un avantaj net pentru cel care ramane in cursa.

N-am sa sustin, insa, asa ceva. Parerea ca n-a fost o lucratura mi-o intareste tocmai atmosfera solemn - stanjenita de la sediul PSD-ului in momentul anuntarii rezultatului si declaratia rabinica a lui Geoana care a salutat victoria „candidatului independent de stanga”. In fond, o incercare stangace de a mai drege busuiocul unei situatii extrem de stanjenitoare. Cea in care se afla dupa decizia nefericita (oare?) de a transa disputa Oprescu - Vanghelie prin scoaterea din joben a lui Cristian Diaconescu. Ceea ce ma intriga cel mai mult in acest moment este urmatorul lucru: ar fi castigat Oprescu daca PSD-ul l-ar fi mandatat sa-l reprezinte? Ceva - nu stiu exact ce - ma face sa cred ca nu. Oprescu - PSD n-ar fi reusit ceea ce a reusit Oprescu -Independent.

Ar fi fost nevoit sa poarte povara unei imagini nicioadata suficienta pentru a impinge candidatul acestui partid in fruntea administratiei municipale. Inca din ’92, acest partid (cu diferitele nume pe care le-a purtat) s-a chinuit sa izbandeasca. N-a reusit nici cu revolutionarul Cazimir Ionescu - infrant de anonimul Halaicu, nici cu campionul Ilie Nastase - invins la puncte de taranisto-sindicalistul Ciorbea si nici cu doctorul Oprescu, stopat de doua ori de impetuosul Basescu si de insignifiantul Lis. Era sa-l uit pe insusi Marian Vanghelie, surclasat de Videanu.

Victoria de duminica seara e a unui spirit, nu a unui om. Oprescu n-a fost nici de data asta, nici mai bun si nici mai rau decat in ’97 si 2000. A fost diferit ceea ce a vazut in el tot mai putinul electorat deplasat la urne. Acesta aproape o treime din peste cei 1,8 milioane de alegatori inscrisi pe liste a decis pentru toti ceilalti. Vreo 300.000 de oameni au mers la vot si au introdus in urne buletinul cu stampila pe numele doctorului cu speranta ca o persoana care nu este prinsa in increngatura de relatii si obligatii partinice poate sa faca mai mult pentru cei in fruntea carora se instaleaza. Este, daca vreti, expresia neincrederii tot mai mari in politicianism.

Victoria „independentului de stanga” Oprescu mai semifica ceva: esecul politicii prezidentiale de dreapta. Infrangerea lui Blaga, Murgeanu si Bodu la Bucuresti si a lui Oprea la Iasi, sustinuti cu ostentatie de presedinte constituie de fapt, o infrangere personala pentru presedintele - jucator pe extrema dreapta. Presedintele isi poate constata, cu acest prilej, nu doar declinul peronal ci si modul in care trage in jos un partid pe a carui majoritate absoluta miza pentru viitoarea guvernare.