Caritasul imobiliarCalatorind cateva zile peste ocean, am putut - intr-un fel - sa iau pulsul crizei imobiliare din State. Daca se poate simti ceva, atunci acest lucru este valabil pentru cei care stau in fata televizorului, pe al carui ecran reclamele pentru achizitionarea de imobile suna de-a dreptul implorator. S-ar parea ca nimic nu este mai simplu decat sa-ti cumperi acum o casa in America. Preturile - la nivelul mediu si mai de jos - desfid orice concurenta: poti lua cu 100.000 de dolari apartamente care la Bucuresti te-ar costa de 3-4 ori mai mult. Aici, a lovit criza: in segmentul mediu si minim. Nu s-ar putea spune, insa, ca fenomenul e vizibil. Ba din contra. La Las Vegas, unde am poposit de-a lungul calatoriei, ai senzatia ca nimanui nu-i pasa ca tara trece printr-o criza. Valuri-valuri de turisti poposesc in capitala divertismentului cu un singur gand: sa joace! Si, eventual sa castige. Dar, mai ales, in cele cateva zile in care se afla acolo, sa se bucure de soare, de luminile orasului, de spectacolele care se tin lant si de tot ceea ce ofera un oras a carui faima si forta economica s-au construit pe o iluzie. Las Vegas de azi nu mai este cel al lui Bugsy Siegel. Locul mafiei a fost luat de marile corporatii. Acestea nu simt criza. In Vegas se construieste intr-un ritm dement: cu hoteluri-cazino de cate 3.000 (pana la 10.000!) de camere apar parca peste noapte. Azi Vegas-ul are 70.000 de camere de hotel. In 3-4 ani vor mai aparea inca 40.000, cel putin 15 noi hoteluri aflandu-se in constructie. Nimanui nu pare sa-i pese de criza imobiliara. Intors la Bucuresti, aflu cam care mai este bursa apartamentelor. E in crestere. America e departe. Dar unda de soc va ajunge si pe aici. Si cine mai stie in cine va lovi. Caci nu este altceva decat un nou Caritas. Unul imobiliar... |