Punctul pe Y / vineri 25 aprilie 2008 Nr: 2206

Cui i-e frica de Oprescu?

Incep sa cred ca mai tuturor candidatilor le-a fost frica de Oprescu. Cum s-a ajuns o atare stare de spirit? Cum a ajuns traditionalul perdant sa convinga lumea ca poate convertiaceasta experienta intr-una castigatoare?


Sorin Oprescu ocupa un loc aparte in galeria de politicieni contemporani. Este unul atipic. Nu este modelul clasic de activist care tine cu tot dinadinsul sa ajunga in varful ierarhiei, nefiind apt pentru vreo alta. Oprescu este medic, unul bun chiar, iar ca manager in domeniul sanatatii s-a dovedit a fi unul performant. Pentru el politica a fost un hobby, ceea ce i-a permis sa adopte o atitudine mai independenta decat altii, sa se ia in bete cu sefii, fara teama de a fi marginalizat sau dat afara. A optat pentru social-democratie dintr-o convingere intima, desi datele caracteriale l-ar fi facut mai compatibil cu liberalii.

Intrarea sa in competitia electorala s-a facut mai degraba dintr-o vocatie de performer decat dintr-una de carierist politic.I-ar fi placut, probabil, sa-si exerseze talentele manageriale intr-un spatiu mai larg si mai complex decat spitalul. A pierdut de doua ori: prima data, in 2000, cand avea prima sansa, cand in mod absolut inexplicabil echipa sa de campanie (condusa de Tatulici) a slabit motoarele taman in turul doi, permitandu-i lui Traian Basescu sa iasa castigator aproape fara sa vrea. Al doilea esec a venit de la sine, in fata unui Lis propulsat misterios de forte inexplicabile.
Aceasta ultima tentativa a sa are un caracter aparte: brusc, cota sa a fost inaltata de „pericolul” Vanghelie. In fata candidaturii acestuia, s-au „infiorat” nu numai lideii, ci si o buna parte a unui electorat ce n-a vazut cu ochi buni un astfel de experiment.

Pentru acestia Oprescu, candidat din spita basesciana, a reprezentat salvarea. Cota lui a crescut exponential odata cu desemnarea oficiala a lui Cristian Diaconescu, politician valoros dar lipsit de doza de populism necesara unui asemenea demers.

Oprescu a fost, evident, „lucrat”. Nu tin minte sa mai fi luat vreodata Biroul Electoral la puricat vreo lista de semnaturi asa cum a facut-o acum. Cu siguranta, „pontul” a fost livrat chiar de catre unul dintre artizanii operatiunii litigioase.