A intrat zazania in tabara democrata. Schimbul de replici dintre Blaga si Preda („Ţi-ai imprastiat gunoaiele in toata tara!” - „Tu esti un gunoi!”) vorbeste cat se poate de elocvent despre starea de spirit din interiorul principalului partid politic al tarii - daca este sa ne luam dupa sondaje. Faptul ca PD-L -ul nu-si nominalizase pana ieri candidatul pentru functia de primar general - pozitie deosebit de importanta in perspectiva conservarii privilegiilor oferite clientelei electorale, cat si in gestionarea viitoarelor legislative - arata ca, in ciuda reputatiei de „ordine si disciplina”, partidul prezidential trece printr-o criza. Iar aceasta criza pare a fi determinata chiar de catre cel care-i asigura suprematia. Incep deja sa se simta efectele frustrarilor si a frictiunilor generate de comasarea cu de-a sila a „dezertorilor” din PNL, cu care nici ideologic si nici practic - pragmatic democratii „istorici” nu au vreo contingenta. Mai mult, perspective ca in eventualitatea victoriei in alegeri, functia de premier sa revina lui Stolojan ii demobilizeaza complet pe oamenii lui Boc. Din „vioara intai” ei se vad trecuti pe o pozitie secundara, pentru ca este previzibil ca un „guvern Stolojan” va fi impanat cu adeptii acestuia. Ar fi o a doua lovitura dura primita de veleitarii democrati, dupa izgonirea lor din guvernul Tariceanu.
Observatorii par sa descifreze in actuala situtie un parcurs de disolutie pe care, cu patru ani in urma, l-a parcurs PSD-ul. In opinia pubica, partidul Democrat - chiar in formula sa actuala de PD-L - nu este perceput ca un partid de opozitie. Ci ca unul aflat la putere, nu doar prin prestatia partinitoare a presedintelui, ci si prin gestionarea autoritara a celei mai importante entitati administrative, Bucurestiul, si prin pozitiile dominante pe care partidul si le-a conservat in teritoriu. Acest lucru genereaza un soi de falsa siguranta, alimentata si de sondaje dubioase, care risca sa se transforme intr-un dezastru. Cu atat mai mult cu cat rivalul principal, PSD-ul lucreaza minutios la o serie de aliante sindicale si politice care ar putea sa-i consolideze pozitia fragilizata mai ales de aceleasi sondaje de opinie.
In aceste conditii, echipa prezidentiala abordeaza o tactica interesanta: incearca sa slabeasca tabara liberala, pana la punctul ori al unei sciziuni, ori al debarasarii de Tariceanu. In aceasta eventualitate, Basescu ar putea sa incerce sa refaca tandemul victorios din 2004, mizand pe colaborarea lui Orban, in mod evident protejat de atacurile la adresa liberarilor ale democratilor (vezi „dezvaluirile” lui Berceanu). Tactica asta ar putea avea succes doar in masura in care Basescu va reusi sa stapaneasca lucrurile in tabara democrata si sa calmeze spiritele, tot mai agitate pe masura ce alegerile se apropie.