A intrat zâzania în tabãra democratã. Schimbul de replici dintre Blaga Âsi Preda („Þi-ai împrãÂstiat gunoaiele în toatã þara!” - „Tu eÂsti un gunoi!”) vorbeÂste cât se poate de elocvent despre starea de spirit din interiorul principalului partid politic al þãrii - dacã este sã ne luãm dupã sondaje. Faptul cã PD-L -ul nu-Âsi nominalizase pânã ieri candidatul pentru funcþia de primar general - poziþie deosebit de importantã în perspectiva conservãrii privilegiilor oferite clientelei electorale, cât Âsi în gestionarea viitoarelor legislative - aratã cã, în ciuda reputaþiei de „ordine Âsi disciplinã”, partidul prezidenþial trece printr-o crizã. Iar aceastã crizã pare a fi determinatã chiar de câtre cel care-i asigurã supremaþia. ÃŽncep deja sã se simtã efectele frustrãrilor Âsi a fricþiunilor generate de comasarea cu de-a sila a „dezertorilor” din PNL, cu care nici ideologic Âsi nici practic - pragmatic democraþii „istorici” nu au vreo contingenþã. Mai mult, perspective ca în eventualitatea victoriei în alegeri, funcþia de premier sã revinã lui Stolojan îi demobilizeazã complet pe oamenii lui Boc. Din „vioara întâi” ei se vãd trecuþi pe o poziþie secundarã, pentru cã este previzibil ca un „guvern Stolojan” va fi împãnat cu adepþii acestuia. Ar fi o a doua loviturã durã primitã de veleitarii democraþi, dupã izgonirea lor din guvernul Tãriceanu.
Observatorii par sã descifreze în actuala situþie un parcurs de disoluþie pe care, cu patru ani în urmã, l-a parcurs PSD-ul. ÃŽn opinia pubicã, partidul Democrat - chiar în formula sa actualã de PD-L - nu este perceput ca un partid de opoziþie. Ci ca unul aflat la putere, nu doar prin prestaþia pãrtinitoare a preÂsedintelui, ci Âsi prin gestionarea autoritarã a celei mai importante entitãþi administrative, BucureÂstiul, Âsi prin poziþiile dominante pe care partidul Âsi le-a conservat în teritoriu. Acest lucru genereazã un soi de falsã siguranþã, alimentatã Âsi de sondaje dubioase, care riscã sã se transforme într-un dezastru. Cu atât mai mult cu cât rivalul principal, PSD-ul lucreazã minuþios la o serie de alianþe sindicale Âsi politice care ar putea sã-i consolideze poziþia fragilizatã mai ales de aceleaÂsi sondaje de opinie.
ÃŽn aceste condiþii, echipa prezidenþialã abordeazã o tacticã interesantã: încearcã sã slãbeascã tabãra liberalã, pânã la punctul ori al unei sciziuni, ori al debarasãrii de Tãriceanu. ÃŽn aceastã eventualitate, Bãsescu ar putea sã încerce sã refacã tandemul victorios din 2004, mizând pe colaborarea lui Orban, în mod evident protejat de atacurile la adresa liberarilor ale democraþilor (vezi „dezvãluirile” lui Berceanu). Tactica asta ar putea avea succes doar în mãsura în care Bãsescu va reuÂsi sã stapâneascã lucrurile în tabãra democratã Âsi sã calmeze spiritele, tot mai agitate pe mãsurã ce alegerile se apropie.
