Punctul pe Y / miercuri 26 martie 2008 Nr: 2179

Un fotoliu fierbinte: cel de primar general!

Batalia pentru succesiunea lui Videanu a inceput cu 'preliminariile'.

Copie la scara a duelului Obama - Hillary, cel dintre Marian Vanghelie si Sorin Oprescu a pus pe jar social-democratii. Decizia initiala luata de Geoana, in 'consultare' cu Organizatia de Bucuresti, nu mai e valabila.

Se va recurge la arbitrajul forului colectiv national. Bucurestiul e prea important pentru a fi lasat pe mana organizatiei. Pentru candidatura se confrunta o persoana care 'sta mai bine in sondaje' cu alta care 'sta mai bine in colectarea de fonduri'. Ce e mai important: impresia artistica a publicului sau 'combustibilul' campaniei? Grea dilema. Pana la urma, in tabara social-democrata functioneaza o schema paradoxala: se confrunta un dublu perdant al competitiei pentru functia de primar general, cu unul 'solo'. Iar arbitrajul ii revine celui de-al treilea perdant!

Oprescu a pierdut in '97 si in 2000. Geoana in 2004. Iar Vanghelie in 2005. Patru esecuri din care social-democratii par sa nu fi invatat nimic.

Ar fi si greu. Bucurestiul este, din punct de vedere electoral, extrem de atipic. De 16 ani isi alege edilul general din tabara dreptei. N-a contat ca unul a fost mai slab ca altul si ca nici unul nu a facut mare lucru pentru a scoate Capitala din marasmul administrativ. Un liberal, doi taranisti si doi democrati si-au unit si eforturile si mostenirile pentru a face politica in dauna manageriatului Halaicu, primul primar ales, a pus interesele personale mai presus de orice altceva. Ciorbea a castigat ca opozant al lui Halaicu si a renuntat dupa nici un an de inactivitate din inalte ratiuni de stat. Lis a aparut din nimic, castigand dintr-o inertie inexplicabila. Basescu a venit in competitie pe ultimii metri ai acesteia, in 2000, reusind victoria in turul 2, dupa ce prinsese calificarea 'la minut'. S-a luat in gura cu pesedistii patru ani, in 2004, castigand din primul tur in fata unui Geoana cazut din luna si sacrificat cu sange rece de Nastase. Despre Videanu n-ar fi multe de vorbit: s-a asezat pe locul cald al sefului sau, intr-o inertie de tip Lis.

Daca la social-democrati situatia continua sa fie neclara, ea s-a limpezit la liberali. Orban va incerca din nou, dupa tentativa nereusita de a-l concura pe Videanu, in 2005. Sansele lui raman insa cele ale partidului. Democratii vor recurge, in cele din urma, la Blaga, mai solid decat altii, dar mai putin cunoscut de bucuresteni, beneficiind insa binecuvantarea tatucului Basescu. Ceilalti sunt candidati de decor. Si Gusa, si Codrut Stefanescu, si Pavelescu. Nu au nici ce oferi, nici ce negocia, in afara de propria lor neputinta si a formatiunilor lor.