Faptul ca bulgarii primesc liber pentru Europa, iar noi ar trebui sa mai stam cel putin cinci luni la coada nu mi se pare atat de catastrofal cat vor sa ne convinga unii. Problema vizelor a fost exarcebata din ratiuni politice. Unii au vrut sa ne convinga ca numai ei pot sa ne aduca 'liberul' pentru Europa - iar daca nu li s-a oferit ragazul necesar nu e vina lor, ci a electoratului care n-a mai avut rabdare; altii tin sa ne incredinteze ca numai din incapacitatea celorlalti de a indeplini niste conditii elementare, astazi ei sunt nevoiti sa transpire pentru a indrepta lucrurile. Mai este, desigur, si problema cu bulgarii: ne-a placut mereu sa credem ca suntem mai buni ca ei: iata, insa, ca 'bulgarizarea' devine, din termen de ocara care era, un argument de valoare. Sunt in Europa (la plimbare!) inaintea noastra si probabil ca acelasi lucru se va intampla si cu intrarea in NATO. Vizele bulgaresti sunt rezultatul unei vointe politice mult mai clare, dar si al unei situatii diferite. Bulgarii n-au granita cu ex-URSS-ul, de unde curg valurile de imigranti ilegali. Granita asta o avem noi si tot noi suntem cei care nu sunt in stare sa o controleze. Nu suntem in stare sa ne controlam nici macar proprii concetateni care ne fac de ocara prin toata Europa. Dincolo de asta cred ca chestiuna implica doua aspecte: primul este ca imigratia clandestina nu va putea fi stopata altfel decat economic. Cand oamenii se vor simti la adapost de vicisitudinile vietii cotidiene in prima lor tara, nu se vor mai avanta de nebuni, in necunoscut, riscand tratamente umilitoare. Al doilea este ca nevoia romanilor de a umbla de-a lungul si de-a latul Europei nu este chiar atat de mare cum ne place sa credem ca ei ar face-o daca ar putea. Clasa celor care-si pot permite sa faca turism vest-european este inca destul de redusa. Si acestia reusesc sa calatoreasca chiar daca pentru asta trebuie sa ia vize. Altele sunt problemele pentru care guvernantii ar trebui sa se bata in acest moment si ele tin de alte cateva drepturi fundamentale: dreptul la un loc de munca, la un trai decent, la o pensie rezonabila. Dupa acestea va veni, firesc si dreptul la libera circulatie.